Cunoscându‑se importanţa locurilor şi a personalităţilor enunţate cu prilejul sărbătorii de astăzi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian, în parohia Costache Negri, din judeţul Galaţi, s‑au desfăşurat ample activităţi dedicate împlinirii a 159 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească.
În dimineaţa zilei de 24 ianuarie a.c., la biserica parohială, un sobor de preoţi din satele învecinate, împreună cu părintele Ionuţ Glăvan, protoiereu de Covurlui, a săvârşit Sfânta Liturghie, la care au participat mulţi credincioşi din localitate, şi nu numai.
După Sfânta Liturghie, la Casa Memorială „Costache Negri“, a fost săvârşită slujba parastasului, pentru toţi cei ce au contribuit la făurirea unităţii naţionale. După slujba parastasului, părintele protoiereu a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a evidenţiat importanţa istorică şi duhovnicească a sărbătorii de astăzi. A urmat o scurtă prezentare a domnului Sorin Langu, profesor de istorie la Colegiul National „Vasile Alecsandri“ din Galaţi, în care au fost prezentate date istorice şi creionate personalităţile marcante ce au contribuit la înfăptuirea Unirii de la 24 ianuarie 1859.
În continuare, prin colaborarea doamnei profesoare de istorie Silvia Catană şi a doamnei profesoare de religie Florina Mihai de la Şcoala Gimnazială „Elena Negri“ din comună, elevii acestei şcoli şi un grup de credincioşi din parohie, au susţinut un program artistic de cântece patriotice şi poezii.
La eveniment au participat autorităţi locale, cadre didactice, oameni de cultură, elevi şi numeroşi credincioşi. În context, unul dintre interlocutori a precizat că Mihai Eminescu l‑a definit pe Costache Negri ca fiind: ,,Unul din cei mai nobili bărbaţi ai românilor, care reprezintă nu numai cel mai curat patriotism şi caracterul cel mai dezinteresat, dar şi o capacitate extraordinară, căreia‑i datorăm, în bună parte, toate actele mari săvârşite în istoria modernă a românilor“.
***
Comuna Costache Negri este o localitate atestată documentar în anul 1521, în timpul domnitorului Ştefăniţă Vodă. Localitatea a purtat numele de MÂNJINA până în anul 1908, an din care va primi numele paşoptistului şi unionistului Costache Negri, căruia îi datorează notorietatea de astăzi.
Costache Negri, de fapt Constantin Negre, s‑a născut la Iaşi, în martie 1812 şi a fost singurul băiat al lui Petrache şi al Smarandei Negri.
Moşia Mânjina a devenit proprietatea familiei în 1816, când Petrache Negri a cumpărat‑o, iar Costache Negri a devenit proprietar „en‑titre“ după moartea mamei sale. Începând cu anul 1835, a călătorit mult în străinătate, la Napoli, Viena, Paris, Florenţa, iar în 1839, la Paris l‑a cunoscut pe Vasile Alecsandri, care a devenit cel mai bun prieten al său.
Numele lui Costache Negri este legat de două evenimente mari ale secolului al XIX‑lea şi anume, Revoluţia de la 1848 şi Unirea din 1859. Înainte de declanşarea revoluţiei, casa lui Costache Negri de la Mânjina a devenit locul în care se întâlneau revoluţionari din Moldova şi Ţara Românească. Ei se reuneau la 21 mai, sub pretextul sărbătoririi onomasticii lui Costache Negri. Primele „întâlniri de la Mânjina“ au avut loc la 21 mai 1845, când au ajuns la conac personalităţi precum: Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Alecu Russo. Evenimentul s‑a repetat şi în anul 1846, însă ulterior nu a mai fost posibil, întrucât după anul 1848 liderii revoluţiei au fost nevoiţi să plece în exil.
Despre importanţa conacului din această localitate dă mărturie poetul Vasile Alecsandri: „Două puncte foarte depărtate existau pe faţa pământului, în cari Românii generaţiei nouă începură a se întâlni: unul în Franţa, în cuartierul studenţilor din Paris, şi celălalt în Moldova, la moşia lui Costache Negri“.
Costache Negri a fost un luptător pentru unire, atât în străinătate, cât şi în ţară, alături de Vasile Alecsandri, Alexandru I. Cuza, Mihail Kogălniceanu ş.a. Printre altele, Negri a contribuit la editarea revistei unioniste „Propăşirea“ şi a făcut parte din Adunarea ad‑hoc a Moldovei, în calitate de vicepreşedinte. Costache Negri a fost însărcinat să reprezinte Principatele Unite la Constantinopol, cea mai ostilă dintre capitale, unde Negri a lăsat tuturor o impresie deosebită, fiind considerat o „rara avis“ în epoca sa. După abdicarea lui Cuza, în 1866, Negri a refuzat să mai îndeplinească funcţii publice şi s‑a retras la casa din Târgu Ocna, pe care a cumpărat‑o după vânzarea moşiei Mânjina.
În anul 1876, la 28 septembrie, Costache Negri a încetat din viaţă la vârsta de 64 de ani şi a fost înmormântat la Târgu Ocna, în curtea bisericii Răducanu.
Astăzi, în comuna Costache Negri, lângă Consiliul Local, se găseşte Casa memorială ,,Costache Negri“, ea fiind deschisă publicului în 2 iunie 1968, fiind construită în stilul unei case ţărăneşti, cu două cerdace pe stâlpi de lemn, în prezent, fiind în administrarea Muzeului de Istorie „Paul Păltănea“ din Galaţi. După inundaţiile din anul 2013, piesele muzeului au fost salvate şi evacuate la sediul gălăţean al muzeului, timp în care s‑a lucrat şi la reabilitarea clădirii vechiului conac boieresc, redeschis într‑o haină nouă la 19 octombrie 2016.
Pr. Rareş Bucur
Pr. Ionuţ Mihai