Sfinţirea bisericii din localitatea Şerbeştii Vechi
În viteza cu care ne deplasăm zilnic la diferite activităţi, este nevoie şi de o oază de pace, de linişte, de binecuvântare şi de reaşezare a noastră pe făgaşul normal al vieţii, în care să fim în comuniune cu Dumnezeu şi cu Sfinţii Lui.
Această viteză cu care ne deplasăm adesea pe Drumul Național 25 ne împiedică, de cele mai multe ori să vedem frumusețea pe care a așezat‑o Dumnezeu în natură, dar și locurile pecetluite de istorie și încărcate spiritual și cultural.
Așa se face că la nici 20 de km de municipiul Galați se întinde o așezare care este localizată nu departe de vărsarea Siretului în Dunăre, aproape de Valul lui Traian, la vechea poartă de intrare în Moldova dinspre Țara Românească, așadar într‑un foarte important punct geografic.
Satul Șerbeştii Vechi, situat în Câmpia Siretului Inferior, este atestat documentar într‑un vechi hrisov din data de 20 iulie 1725, fiind, cu siguranță, o aşezare mult mai veche, care a dăinuit şi s‑a dezvoltat până în zilele noastre.
Comunitatea de aici, deseori încercată de învolburarea apelor Siretului, nu a avut niciodată un lăcaș de închinare, credincioșii fiind nevoiți să meargă la bisericile apropiate din satele Șendreni și Traian. De altfel, aceasta a fost mulți ani Filială a Parohiei Traian.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, în urmă cu aproape 7 ani, în data de 19 martie 2019, la inițiativa și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a fost înființată Parohia Șerbeștii Vechi. În acel an, în data de 5 noiembrie, Chiriarhul Dunării de Jos a pus piatra de temelie pentru noua biserică, arătând atunci că „această bisericuţă va fi un memorial şi pentru cei ce în viteza de fiecare zi se vor opri o clipă pentru a se reculege, a se gândi mai mult şi a înţelege că biserica este permanent locul păcii, al liniştii, al solidarităţii şi locul unde învăţăm să fim unul lângă altul şi să trăim mai mult unul pentru altul, căci biserica şi pentru sătucul acesta, în anul închinat satului românesc, este tot un «spital» spiritual, social şi uman ocrotit de Sfântul Antonie cel Mare şi Sfântul Sfinţit Mucenic Lucian“.
Doi oameni inimoși, dl Lucian Lupu și dl Anton Coman au fost cei care și‑au asumat atunci sarcina de a o ctitori, din multă dragoste pentru Dumnezeu și sfinții Săi. Părintele 
nostru Arhiepiscop i‑a încredințat tot atunci părintelui Stelian Paraschiv, slujitor la Parohia Movileni, ascultarea de a se îngriji de ridicarea ei.
La data de 15 octombrie 2023, odată cu finalizarea ei „la roșu“, părintele Stelian a primit binecuvântarea de a sluji acolo.
Mare bucurie a fost însă anul trecut, în data de 20 decembrie, la prăznuirea Sfântului Sfinţit Mucenic Ignatie Teoforul, zi în care Înaltpreasfinția Sa a prăznuit și 45 de ani de la tunderea în monahism.
La această sărbătoare a avut loc târnosirea noului lăcaș de cult, care l‑a primit ca ocrotitor spiritual și pe Sfântul Apostol Andrei.
Slujba de târnosire a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa ctitorilor şi a multor credincioşi din comuna Șendreni, unii dintre ei îmbrăcaţi în costume tradiţionale româneşti, veniţi special pentru a participa la acest eveniment.
Ierarhul Dunării de Jos a sfințit Sfânta Masă, antimisul, catapeteasma, icoanele şi a binecuvântat cu agheasmă interiorul noii biserici, arătând în cuvântul de învățătură faptul că târnosirea unei biserici este un Betleem actualizat, la care suntem chemați cu toții: „Astăzi, Betleemul înseamnă și Sfântul Altar și sufletul ridicat la măreția iubirii Pruncului, cum ne arată Sfântul Ignatie Teoforul, iar zestrea pe care ne‑o sugerează bărbații în costume luminoase, nu simbolizează altceva decât darurile pe care le‑am primit de la Mântuitorul, prin sfinții Săi“.
Pentru conștiincioasa implicare în lucrările de construcție ale bisericii, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a acordat părintelui Stelian Paraschiv rangul de iconom stavrofor, iar celor doi ctitori distincţia eparhială „Vrednicia andreiană“.
Binecuvintează şi ocroteşte, Doamne, pe toți ctitorii, slujitorii şi credincioşii acestei parohii!
Pr. Alexandru Bulgaru
Veșmântul harului pentru biserica Parohiei Cuca
Ziua de 21 decembrie 2025 va rămâne pentru comunitatea parohială din Cuca, Protopopiatul Covurlui, județul Galați, un reper de lumină și bucurie duhovnicească. În această zi de înainteprăznuire a Nașterii Domnului, credincioșii parohiei noastre au trăit bucuria sfințirii bisericii cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“.
Slujba de târnosire a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, în prezența credincioșilor din parohie și din satele învecinate, a ctitorilor, a autorităților locale și a numeroși copii și tineri îmbrăcați în frumosul port popular românesc.
Cu acest prilej, sfântul locaș a primit ca ocrotitori spirituali doi dintre sfinții canonizați în anul 2025, pe Sfântul Preot Mucenic Constantin Sârbu și pe Sfântul Cuvios Dometie cel Milostiv.
Pentru noi, cei prezenți, această zi a avut o încărcătură aparte. În apropierea marelui praznic al Nașterii Domnului, am trăit aceeași bucurie curată pe care o simțim în noaptea Betleemului: bucuria venirii lui Hristos în mijlocul nostru.
Această lucrare de sfințire a fost trăită de mine cu atât mai intens cu cât, prin rânduiala lui Dumnezeu și cu binecuvântarea Chiriarhului nostru, această parohie mi‑a fost încredințată spre păstorire de aproape doi ani. În acest răstimp am învățat să cunosc credința, jertfelnicia și dragostea oamenilor din această comunitate, iar ziua târnosirii a fost pentru mine și pentru credincioși o încununare a drumului parcurs împreună.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfinția Sa a vorbit despre frumusețea lucrărilor săvârșite la acest sfânt locaș, dar mai ales despre frumusețea sufletelor care se zidesc în ctitorii prin credință, răbdare și unitate.
Momentele de după sfințire, când credincioșii au intrat în Sfântul Altar și s‑au închinat la Sfânta Evanghelie, la Sfânta Cruce și la Sfânta Masă, au fost pline de lacrimi, emoție și recunoștință. A fost o trăire care ne‑a unit pe toți într‑o singură inimă și într‑o singură rugăciune.
Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ din comuna Cuca a fost construită între anii 1914‑1915, fiind sfințită în anul 1922. În decursul anilor, sfântul locaș a trecut prin mai multe reparații, între anii 1937‑1938 adăugându‑se pridvorul și veșmântarul. În urma daunelor suferite la cutremurul din anul 1940, Episcopul Chesarie Păunescu a săvârșit resfințirea bisericii în anul 1951, paroh fiind preotul Păun Ilie.
După cutremurul din anul 1977 s‑au realizat lucrări de consolidare a sfântului locaș și de refacere a acoperișului. Pictura în tehnica fresco a fost realizată de pictorul Mărculescu Radu din București, iar icoanele catapeteasmei de pictorul Moc Iulschi. Lucrările s‑au efectuat cu binecuvântarea Arhiepiscopului Antim Nica al Tomisului și Dunării de Jos, fiind împlinite de către preotul paroh Virgil Trif, cu sprijinul Consiliului Parohial și al enoriașilor.
În anul 2014, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, au fost demarate noi lucrări de consolidare a bisericii, pe baza proiectului realizat de dna arhitect Doina Ciofu, cu fonduri acordate de la Secretaritul de Stat pentru Culte. De la data de 1 iulie 2024, acestea au fost continuate de către noul preot paroh Ștefan Adrian Popovici, cu sprijinul Consiliului Local al Comunei Cuca și cu donațiile bunilor credincioși.
Pr. Ștefan Adrian Popovici