Parohia „Sf Spiridon“ din municipiul Galați și‑a deschis porțile pentru întrunirea preoților responsabili de cateheza parohială din cele opt protopopiate ale Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
La această întâlnire în mijlocul credincioșilor de toate vârstele, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, ce a binecuvântat evenimentul prin oficierea unei slujbe de mulțumire către Bunul Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra slujitorilor sfintelor altare, a cadrelor didactice, a elevilor și a voluntarilor care sprijină și participă frecvent la activitățile bisericești dedicate tinerilor.
În prima parte a cuvântului de învățătură, ÎPS Sa a vorbit despre necesitatea organizării programelor de activități ce se desfășoară în viața tinerilor, atât în perioada anului școlar, dar și în vacanțe, arătându‑se nevoia de implicare și susținere a părinților slujitori, dar și a voluntarilor, scopul fiind creșterea copiilor în duhul Bisericii, în bucuria comunională, în cunoașterea tradițiilor și obiceiurilor românești și buna sporire a învățăturii culturii noastre.
În cea de a doua parte, Părintele Arhiepiscop a prezentat activitatea jertfelnică și îndelungată a doamnei Maria Gheorghe, fostă directoare a Colegiului Național „Costache Negri“ din Galați, în perioada 17 iulie 1982‑1 noiembrie 1985 și profesoară de limba și literatura română, iar de aproape 15 ani este un voluntar desăvârșit implicându‑se în activitățile acestei parohii, totodată doamna încurajând și susținând educarea copiilor nevoiași.
Așa cum în fiecare ceas și la tot pasul ierarhul Dunării de Jos apreciază pe cei ce slujesc întru binele aproapelui, pentru cei ce „frâng“ din inima lor pentru a se dărui semenilor, pentru jertfa și lucrarea în societate, pentru rânduirea vieții în voia lui Dumnezeu, iată că și doamnei Maria, ce împlinise vârsta de 90 de ani, sau cum își descrie dânsa tinerețea fără de vârstă: „Am 80 de ani plus 10“, Chiriarhul nostru în prezența multor cadre didactice și a foștilor elevi, i‑a dăruit distincția eparhială „Vrednicia andreiană“.
În acest moment de bucurie, rugăciune și binecuvântare, Înaltpreasfnţia Sa l‑a prezentat pe noul inspector eparhial pentru cateheza parohială, în persoana preotului Robert Tiber, coordonator al Centrului de zi pentru copii „Sf. Spiridon“ din Galați.
Spre finalul acestei întruniri, în curtea bisericii, toți cei prezenți au vizitat o expoziţie cu icoane şi tablouri realizate de‑a lungul vremii de doamna pensionară Maria Gheorghe. Frumoasa colecție a fost pregătită special şi prezentată cu prilejul acestei zile, arătând un rod al unei munci dedicate, plină de bucurie şi dragoste, evidențiind că totul este posibil celui ce‑și pune nădejdea în Dumnezeu, după cum Hristos ne spune: „Fără Mine nu puteți face nimic“.
Beneficiarii Centrului de zi „Sf. Spiridon“ sunt 70 de copii care provin din familii defavorizate. Aceștia primesc zilnic educație în regim „after‑school“, o masă caldă și alte servicii de asistență socială pe care centrul le oferă prin voluntariatul multor cadre didactice. Sprijinul constant din partea parohiei „Sf. Spiridon“ este susținut și de parteneriatele pe care parohia le desfășoară cu alte instituții, dar și prin implicarea slujitorilor Sfintelor Altare și a multor voluntari din Galați.
În rândurile ce urmează sunt așezate gândurile pașnice și pline de bucurie ale doamnei profesoare Maria Gheorghe: „Am împlinit 90 de ani, sau cum îmi place să‑mi descriu vârsta 90 plus 10, este doar o boltă în a vremii măsurare, când o minte mai gândește și încet‑încet își croiește un drum, o cărare, iar pe acest drum m‑a ajutat Înaltpreasfințitul Părinte Casian al Dunării de Jos, căruia îi port în suflet mult respect și dragoste pentru că m‑a încurajat, m‑a bucurat, m‑a luminat în tot ceea ce am făcut și ceea ce fac. Nu în ultimul rând, le sunt recunoscătoare și le sărut mâna vrednicilor slujitori, preoții Mogoș și Robert, de la care am primit tot ce este mai omenesc pentru a mă putea adapta la munca de voluntar, care nu a fost deloc ușoară. Parafrazând pe Nichita Stănescu, afirm că sunt o minune, căci exist, iar aceasta se datorează numai bunătății Domnului nostru Iisus Hristos și Maicii Sale, care au făcut adevărate minuni, mai ales la această vârstă: văd să citesc, să pictez fără ochelari, deși operată la ambii ochi. Nu este aceasta o minune precum spunea Nichita Stănescu? „O minune că exiști!“ Bineînțeles că‑i venerez cu toată devoțiunea pe Domnul și Dumnezeul nostru Iisus Hristos și pe Maica Sa, ce m‑au ajutat nespus de mult să fiu la această vârstă în prezența dumneavoastră. Uneori parcă aud un clopot jalnic, ce‑mi spune: Ce tot mai stai? Hai cu noi, dar eu le răspund: Mai lasă‑mă, te rog, căci mai am câte ceva de realizat, de pictat; nu te grăbi și în urmă mai las ceva. Sunt gânduri deșirate ce le las celor ce mă ascultă și vor să‑mi dea curaj. De aceea le mulțumesc tuturor, îi iubesc pe toți și îi respect cu multă căldură!“
- T.