în Parohia Oancea, jud. Brăila
Perioada Postului Mare este binecunoscută în spiritualitatea ortodoxă ca fiind ,,scara“ pe care creștinii o au la îndemână pentru a ajunge la Slăvita Înviere a Domnului Iisus Hristos.
Neștiuți de nimeni, uneori neînțeleși de colegi, și copiii au urcușul lor spre Înviere. Nu întotdeauna îi vedem, nu întotdeauna ni se descoperă. Și totuși, ei sunt acolo. Copiii care au înțeles că Micul Iisus, pe care L‑au slăvit la Naștere și căruia i‑au cântat colinde, vine în curând să se jetfească pentru noi și pentru ei. Poate ei au înțeles teologia Învierii Mântuitorului mai curat decât marii teologi.
Prima treaptă a constituit‑o Canonul Sfântului Andrei Criteanul din prima săptămână a Sfântului și Marelui Post. Îi găsim astfel pe copii pe treptele bisericilor, așteptând să intre la slujba Canonului, alături de profesorii de religie. Nu au înțeles toți prea bine despre ce este vorba dar au venit cu bucurie, și‑au plecat genunchii, au cântat și au primit bucuria din ochii bătrânelor din strane; și bucuria lor că sunt iarăși împreună. Doar cei mai mari au înțeles canoanele de pocăință, ca cei care au înțeles și urmările păcatelor și trebuința rugăciunii.
Cei curajoși, aproape 450 la număr, au pășit pe treptele olimpiadelor de Cultură și spiritualitate românească (12 martie) și de religie (19 martie). Și nu a fost ușor, după o perioadă de doi ani de amorțire. Căci în fața ecranelor nu au putut să‑și spună gândurile, să‑și arate fața luminoasă și dorința de a înfrunta orice obstacol. Încet, încet, parcă se trezesc la viață și ne spun nouă, adulților, că va fi mai bine. Că au curajul să o ia de la capăt!
Îi vedem apoi cu iconițele tremurânde în Duminica Ortodoxiei, în fața lumii și a lui Dumnezeu, pe solee, prezentând încercările lor de icoane. Și unora chiar le‑au reușit frumos. Alții nu au pictat perfect, dar le tremură vocea când spun ce sfânt au încercat ei să picteze: „Este sfântul meu“, spun ei. Un copil are sfântul lui! Oare câți adulți mai pot să spună că au sfântul lor? L‑au pierdut în anii copilăriei.
I‑am găsit, cu curaj, la Taina Sfintei Spovedanii și apoi L‑au primit, curați, pe Hristos, „Cel ce șterge lacrima de pe fața tuturor“. Au înțeles pe deplin că El este adevărul, că El este Biruitorul morții. Și au avut curajul să‑L mărturisească: „Cred, Doamne și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu…“.
Și‑au plecat genunchii mai mult și au înțeles că trebuie să se dăruiască. Și au făcut‑o în cel mai frumos chip cu putință. Din puținul lor au împărțit celor mai greu încercați de soartă; au adunat din comorile lor și au dăruit celor care și‑au pierdut patria, întâmpinându‑i cu bucurie și cu ce au avut ei mai curat: cu sufletul deschis. Toate s‑au transformat în daruri către cei refugiați, către cei singuri din satele noastre românești și către centrele de bătrâni, care i‑au primit cu lacrimi în ochi.
Unii copii au făcut curat prin parcuri, alții pe la bătrânii singuri, alții pe la căminele de bătrâni iar alții și‑au adus aminte de copiii fără părinți. Din dragoste au împărțit cu dragoste puținul lor; și s‑au umplut de bucurie.
Și grupele de copii din cadrul Programului ,,Hristos împărtășit copiilor“ și‑au pregătit participarea la concursul catehetic ,,Rugăciunea în viața mea“ cu sprijinul profesorilor de religie și al preoților coordonatori.
Duminica Floriilor îi găsește pregătiți pentru a‑L întâmpina pe Hristos, cu stâlpări în mâini și conducându‑L către Catedrala Arhiepiscopală, în tradiționalul Pelerinaj de Florii, și el lipsit în ultimii doi ani. Și mai apoi, în Săptămâna Mare, cu mici și mari, alături de părinți și de bunici, participă la Slujba Deniilor, apropiindu‑se de Sfânta Cruce pe care stă răstignit Hristos, de masa cu Sfântul Epitaf, pe care o umplu cu flori.
Încet, încet parcă toată suflarea începe să prindă de veste că vine Învierea. Și despre aceasta este vorba când vorbim despre Înviere: despre bucuria întregii făpturi că a înviat Domnul, că ne‑a ridicat din noaptea păcatului și ne‑a dat raiul: „…Astăzi vei fi cu Mine în Rai“‑ așa cum Însuși Mântuitorul i‑a spus tâlharului de pe Cruce (Luca 23, 43).
Prof. Maria‑Magdalena Oprișan,
inspector școlar religie
ISJ Galaţi