Omagierea lui Mihai Eminescu

mihai-eminescu-romantic-poet-novelist-journalist-the-most-famous-and-influential-romanian-poet

La 165 de ani de la naştere, Mihai Eminescu, poetul nostru naţional a fost omagiat la Galaţi în ziua de 13 ianuarie 2015, în cadrul Centrului de Studii Interdisciplinare „Sf. Ioan Damaschin”, într-un mod deosebit, printr-o şedinţă festivă, în cadrul căreia doamnele din Societatea Naţională a Femeilor Ortodoxe Române au invitat un conferenţiar de excepţie, pe dl prof. univ. dr. Dumitru Tiutiuca, de la Universitatea „Danubius”, critic literar, istoric literar, eseist şi autor a trei cărţi şi numeroase studii despre Eminescu.

În sala de festivităţi a Protoieriei Galaţi, alături de doamnele ortodoxe s-a aflat un numeros public, printre care amintim pe pc părinte vicar Lucian Petroaia, pr. prof. Ninel Ţugui, directorul al Seminarului Teologic „Sf. Andrei”, pr. Paul Dumitraşc, profesor la Seminar şi pr. Gabriel Pelin, de la parohia ,,Vovidenia” şi duhovnic al Societăţii. De asemenea, la conferinţă au asistat şi alţi profesori de limba română de la liceele din oraş,  elevi seminarişti şi elevi de la Colegiul „Mihail Kogălniceanu”.

Cine s-a aflat în sală la acest eveniment a avut ocazia să asculte o dizertaţie plină de învăţăminte şi să afle lucruri noi sau puse într-o lumină nouă despre marele poet al neamului românesc. Domnul profesor D. Tiutiuca a vorbit „despre poetul Eminescu, în ipostaza sa cea mai cunoscută, ca scriitor complex şi complet, autor de poezie, proză, teatru, eseistică şi cu o vastă activitate publicistică. Un om cu o dăruire totală”.

A fost scos în evidenţă stilul inconfundabil al poetului şi încercările unor poeţi care i-au urmat, de a-l imita, căci „marii scriitori lasă întotdeauna în urmă o pleiadă de ucenici care îl iau ca model. Acest lucru, până la o anumită limită, înseamnă şi un factor de progres.”

A fost analizată natura romantică a poeziei eminesciene, dar şi plinătatea ei de sensuri, luându-se ca exemplu „Epigonii”, Luceafărul” reliefându-se profunzimea fiecărei idei şi a fiecărui vers şi subliniindu-se că „aşa cum literatura este arta cuvântului, poezia este ca muzica: «arta artelor»”. Îndrăgostit de Eminescu, făcând mereu paralele, digresiuni interesante, menite să trezească atenţia şi interesul publicului, domnul profesor Tiutiuca a reuşit să capteze auditoriul prin ideile pe care le-a dezvoltat şi care au constituit teme de adâncă reflecţie în studiile pe care le-a scris despre marele poet.

Conferinţă despre opera lui Mihai Eminescu la sediul S.N.F.O.R. Galaţi
Conferinţă despre opera lui Mihai Eminescu la sediul S.N.F.O.R. Galaţi

Una dintre procupările dlui prof. Tiutiuca a fost religiozitatea lui Eminescu, subiect despre care ne-a mărturisit că are, în manuscris, o carte ce aşteaptă să fie tipărită cât mai curând. Concluzia sa este că, deşi poetul a fost un creştin ortodox, profund religios, datorită culturii sale universale, avea o deschidere largă şi spre celelalte religii. Să nu uităm, el este omul care traducea, la vârsta de 18 ani, „Critica raţiunii pure” a lui Kant, care a tradus filosofii germani, dar care a învăţat şi sanscrita, pentru a citi în original „Vedele”.

Cea mai frumoasă parte a discursului dlui profesor a fost analogia pe care a făcut-o între căutarea sensurilor poeziei lui Eminescu şi desfacerea unui trandafir care întotdeauna va avea 30 de petale; cu fiecare petală ruptă vom descoperi alt sens şi altă esenţă a parfumului acestei flori.

În continuare, părintele vicar Lucian Petroaia a adus în atenţie patru portretizări ale marelui poet naţional, făcute de I.L. Caragiale, Nicu Gane, Alexandru Vlahuţă şi Nichita Stănescu, folosind citate dintr-un studiu despre Eminescu al regretatului mitropolit erudit Antonie Plămădeală. Pc pr. Paul Dumitraşc a recitat ,,Scrisoarea a III-a”, după care elevii Colegiului „Mihail Kogălniceanu” au rostit versuri şi au cântat pe versuri eminesciene.

Un curs universitar, dar şi o seară romantică, de la care fiecare a plecat mai bun, cu îndemnul domnului profesor de a-l citi pe Eminescu, pentru a înţelege frumuseţea versului şi a pătrunde sensurile operei „primului mare poet european al României”, cum îl numea Zoe Dumitrescu-Buşulenga

Violeta Ionescu