Iniţiativa privind proclamarea, în anul 2014, a „Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ are în vedere cinstirea, după cuviinţă, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martirică, a Sfinţilor Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi sfetnicul Ianache.
S-a precizat, totodată, faptul că această iniţiativă urmăreşte, în special, următoarele aspecte: cunoaşterea şi aprofundarea temelor propuse prin studii, articole, cărţi de reflecţie şi manifestări cu caracter liturgic, duhovnicesc, cultural-educativ, social-filantropic şi teologic-ştiinţific la toate nivelurile, dar, mai ales, la cel parohial; organizarea de congrese, colocvii, seminarii, conferinţe preoţeşti cu tema: „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“; evidenţierea temelor şi a activităţilor organizate prin mijloacele media şi publicistice ale Bisericii noastre.
Procesiunile cu moaştele
Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu în ţară
Evenimentul major prin care a fost marcat, anul acesta, caracterul liturgic şi misionar al cinstirii Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu a fost deshumarea sfintelor sale moaşte, în ziua de 13 mai 2014, şi aşezarea lor într-o raclă de argint, confecţionată la iniţiativa Preafericitului Patriarh Daniel.
Roadele acestor iniţiative s-au văzut în prezenţa şi în evlavia vie a sutelor de mii de pelerini din întreaga ţară care au participat la procesiunile cu moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, organizate de Patriarhia Română în colaborare cu diferite eparhii din ţară, după cum urmează: Bucureşti, 21 mai; Buzău, 20 – 22 septembrie; Ardeal (Făgăraş, Sâmbăta de Sus), 4-5 octombrie; Râmnicu Vâlcea, 11 – 12 octombrie; Iaşi, 12-16 octombrie; Deva, 7-10 noiembrie.
Şirul procesiunilor cu moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanul a început cu „maica duhovnicească a celorlalte biserici” – Catedrala patriarhală, în ziua de 21 mai, cu prilejul serbării hramului istoric închinat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi mama sa, Elena.
Procesiunea s-a desfăşurat, începând cu orele 15:00, de la Catedrala patriarhală până la Biserica ,,Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brâncoveneşti (sfinţită în anul 1707), unde acest mare voievod şi sfânt martir al poporului român a şi fost înmormântat, în anul 1720.
Traseul parcurs a fost similar celui pe care, în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu, după cum a precizat, în cuvântul de binecuvântare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel: „Am săvârşit o procesiune pelerinaj cu moaştele Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu, reproducând sau imitând într-un fel procesiunea din anul 1934, deci cu 80 de ani în urmă, cu deosebirea mare însă că, acum, n-am mai făcut un parastas pentru domnitor, ci fiind trecut în rândurile sfinţilor l-am cinstit prin sfintele moaşte ale sale printr-o raclă frumoasă ca pe Sfânt rugător în Ceruri împreună cu ceilalţi Sfinţi Brâncoveni”. În continuare, a avut loc la Biserica „Sfântul Gheorghe – Nou” slujba Privegherii Sfinţilor Martiri Brâncoveni.
În însăşi ziua pomenirii lor, în ziua de 16 august 2014, a avut loc sfinţirea noii picturi şi binecuvântarea lucrărilor realizate în cursul acestui an la ctitoria sa, Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, precum şi coliturghisirea ierarhilor Sfântului Sinod şi a reprezentanţilor Bisericilor Ortodoxe surori, ierarhi delegaţi ai Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, ai Patriarhiei Alexandriei, ai Patriarhiei Antiohiei, ai Patriarhiei Ierusalimului şi ai Patriarhiei Georgiei.
După citirea pericopei Evanghelice, Înaltpreasfinţitul Părinte Grigorie, Arhiepiscop de Tiatira şi al Marii Britanii a dat citire mesajului Sanctităţii Sale Bartolomeu al Constantinopolului la sărbătoarea Sfinţilor Brâncoveni. „Răspunzând cu multă bucurie cererii frăţeşti îndreptate Smereniei Noastre de a trimite un reprezentant al Patriarhiei Ecumenice la manifestaţiile festive organizate în cinstea Sfinţilor Martiri Brâncoveni în perioada 14 – 17 august 2014, prin intermediul Înaltpreasfinţitului Părinte Grigorie, Arhiepiscop de Thyateira şi Marea Britanie, ne exprimăm marea bucurie atât a noastră personal, cât şi a Sfintei Biserici a Constantinopolului, ai cărei fii duhovniceşti au fost cinstiţii Martiri (Brâncoveni), în ceea ce priveşte promovarea personalităţilor acestor sfinţi bărbaţi, în special a lui Constantin Brâncoveanu care a avut o legătură strânsă cu scaunul nostru patriarhal şi cu vrednicii de pomenire predecesori ai noştri, Patriarhii Ecumenici Calinic al II-lea, Dionisie al IV-lea şi Calinic al III‑lea, care l-au apreciat, primul conlucrând cu acesta la reclădirea sfintelor lăcaşuri, al doilea fiind cel care l-a uns ca domn al Ţării Româneşti în anul 1688, iar al treilea fiind cel care a alcătuit un canon (liturgic) în cinstea lui”, se menţionează într-un fragment din mesajul Sanctităţii Sale.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, Episcop Vicar Patriarhal şi Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a dat citire Actului sinodal comemorativ la împlinirea a 300 de ani de la moartea martirică a Sfinţilor Brâncoveni. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit, în încheiere, despre personalitatea deosebită a Sfântului Constantin Brâncoveanu: „Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu este un mare ctitor de locaşuri sfinte, un mare ctitor de cultură, de aceea Nicolae Iorga a numit domnia sa monarhia culturală. Sfântul Constantin Brâncoveanu este un mare ctitor de conştiinţă naţională care a ajutat şi celelalte provincii româneşti. Sfântul Ctitor Martir Constantin Brâncoveanu a fost şi un mare slujitor şi susţinător al unităţii şi al solidarităţii pan-ortodoxe, de aceea prezenţa aici a reprezentanţilor Patriarhiilor răsăritene pe care le-a ajutat este o dovadă a modelului sau a luminii peste veacuri pe care ne-o transmite Sfântul Constantin Brâncoveanu. Noi vă mulţumim tuturor şi vă dorim ajutor de la Dumnezeu pentru rugăciunile Sfinţilor Martiri Brâncoveni”.
Şirul procesiunilor-pelerinaj a continuat la cele mai importante biserici ctitorii ale sale în Ţara Românească şi Transilvania.
Astfel, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au ajuns la Catedrala arhiepiscopală „Înălţarea Domnului” din Buzău, cu binecuvântarea Prefericitului Părinte Patriarh Daniel, în ziua de 20 septembrie 2014, unde au fost întâmpinate cu mari emoţii, precum şi cu onoruri militare de Chiriarhul locului, Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, de preoţi şi credincioşi. De ziua prăznuirii Sfântului Sfinţit Mucenic Teodosie (22 septembrie 2014), Sfântul Martir Brâncoveanu a binecuvântat mănăstirea vrânceană de la Brazi din judeţul Vrancea şi pe credincioşii prezenţi la sfinţirea bisericii acestei mănăstiri.
În zilele de 4 şi 5 octombrie 2014, moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au trecut Carpaţii, în Trasilvania, ajungând la ctitoria sa, Mănăstirea Sâmbăta de Sus. În drum spre ctitoria brâncovenească sfintele odoare poposesc câteva ceasuri la biserica „Sfântul Nicolae” din Făgăraş, aducând multă mângaiere pelerinilor prezenţi. Ajungând la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, sfintele moaşte au fost întâmpinate de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României şi de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului.
O altă procesiune cu sfintele sale moaşte s-a făcut în zilele de 11-12 octombrie 2014. la Mănăstirea Hurezi, o altă ctitorie de-a sa mult iubită, aflată în cuprinsul Arhiepiscopiei Râmnicului.
Aici Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, a apreciat că Mănăstirea Hurezi este cea mai de seamă ctitorie a domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.
Pentru sporirea bucuriei duhovniceşti a zecilor de mii de credincioşi închinători la moaştele Sfintei Cuvioasei noastre maici Parascheva de la Iaşi, moaştele Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu au poposit şi în capitala Moldovei, în zilele de 12-16 octombrie 2014.
Noutatea adusă de pelerinajul cu moaştele Sf. Constantin Brâncoveanu faţă de ceilalţi ani constă în faptul că Sfânta Ocrotitoare a Iaşiului şi a întregii Moldove, gazdă smerită şi primitoare, s-a întâlnit pentru prima dată cu un sfânt român, unul dintre cei mai mari ai neamului nostru – Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
Acest fapt a constituit un moment inedit şi istoric pentru ieşenii şi sutele de mii de pelerini veniţi la Iaşi, pentru a aduce cinstire acestor sfinţi atât de iubiţi de popor.
Credincioşii Eparhiei Devei şi Hunedoarei au primit în zilele de 7-9 noiembrie 2014 binecuvântarea Prefericitului Părinte Patriarh Daniel şi bucuria de a se închina la moaştele Sfântului Martir Brâncoveanu prezente aici în această perioadă.
Ca o încununare a Anului Comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la iniţiativa şi cu osârdia Înaltpreasfinţitului nostru Părinte Arhiepiscop Casian Crăciun al Dunării de Jos, în perioada 26-30 noiembrie 2014, vor poposi, în cetatea Galaţilor, oraşul ocrotit de peste două decenii de Sfântul Apostol Andrei, moaştele Sfântului voievod martir Constantin Brâncoveanu spre bucuria şi mângâierea credincioşilor gălăţeni.
Acest eveniment duhovnicesc constituie pentru Eparhia Dunării de Jos momentul de concluzie şi încheiere, în duh de rugăciune şi evlavie, a anului 2014, „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni” în Patriarhia Română.
Diac. Ionuţ Furtună