Acum, după trecerea la cele veșnice a părintelui Ispas putem spune că această apariție editorială este o carte-testament. Este „arvuna” pe care autorul ei a „plătit-o” pentru a rămâne în veșnicie pe rafturile unei biblioteci, dar mai ales în mintea și sufletul martorilor săi, cititorii.
Părintele Ispas a fost un cărturar îndrăgostit de cuvântul scris. I-a plăcut să scrie, să facă misiune prin scrierile sale. A lăsat nenumărate articole în revista eparhială și revistele zonale, din care se observă râvna sa pentru meșteșugitul vorbelor. Dar și al povețelor pe care aceste vorbe ni le aduc în dar.
Cartea de față este un compendiu de gânduri, reflecții, pilde și povestioare cu tâlc, culese de-a lungul anilor de autor din nenumăratele sale lecturi de religie, istorie și literatura umanității, îmbrăcate în haina dragă părintelui, a graiului neaoș românesc.
Iată mărturia sa: „Am luat din cărți, din predici și cuvântări ocazionale, din cotloanele gândirii mele, tot ce am crezut că va zidi suflete, am umplut caiete întregi și le-am făcut cunoscute enoriașilor încredințați spre păstorire, elevilor, la orice întâlnire cu ei, iar ideea de a le așeza (măcar în parte) la îndemâna oricui, ca o arvună pentru veșnicie, a primit înalta binecuvântare a ierarhului meu, al nostru, al tuturor, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Dr. Casian Crăciun al Dunării de Jos.”
La rândul său, Înaltpreasfințitul nostru Arhiepiscop mărturisește în prefața intitulată «Cârma» spre veșnicie, testament din suflet, plămădit din credință, prin iubirea slujitoare de oameni”: „Prezenta carte nu este doar o antologie, o sinteză a hărniciei spiritual-culturale și pastorale a unui preot din categoria celor înveșniciți de părintele Nae, academicianul, ci ea este, într-un fel, cartea vieții sale. Așa a fost părintele Vasile! Așa a rămas părintele Vasile! Cu cartea în mână, cu condeiul gata să aștearnă gânduri alese în „coșul” de bunătăți pentru suflet!”.
„Arvună pentru veșnicie” este o carte a mântuirii. Mai bine zis a căilor ce duc spre ea, pe care părintele Ispas le-a netezit nu numai pentru cei pe care Dumnezeu i-a încredințat lui spre păstorire, ci pentru toți creștinii care doresc să se desăvârșească. Și, credem, un demers care l-a ajutat pe însuși autorul ei să-și descopere propria cale spre mântuire.