Hram la Schitul „Acoperământul Maicii Domnului şi Sfântul Luca al Crimeii“

Binecuvântarea lucrărilor la Schitul Mogoș

În salba așezămintelor monahale aflate în grija și ocrotirea Maicii Domnului, din zona Covurluiului, între care amintim Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului“ de la Tudor Vladimirescu și Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului“ de la Cudalbi, s‑a adăugat în prima zi a lunii octombrie din anul 2020, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, un schit închinat Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, precum și Sfântului Arhiepiscop Luca al Crimeii.

Schitul se află pe drumul ce leagă Galațiul de Bârlad, între localitățile Scânteiești și Cuca și ocupă o mică parte dintr‑o veche moșie boierească trecută prin procesul de colectivizare forțată și apoi redată urmașilor de drept, care în mod deosebit au donat locul pe care se va ridica viitoarea biserică a Schitului. Astfel, în zi de mare sărbătoare, am participat alături de credincioșii din parohia Rediu și alți mulți credincioși din localitățile dimprejur la slujba de binecuvântare a Altarului de vară, amintindu‑ne cu bucurie că nu cu puţin timp în urmă, în 11 iunie, de ziua Sfântului Ierarh Luca, Arhiepiscopul Crimeii, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a așezat piatra de temelie a viitoarei biserici.

Credincioșii și preoții, maicile, ctitorii, autoritățile locale și tinerii prezenți au trăit momente de bucurie duhovnicească prin întâlnitrea cu păstorul lor, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepis­cop Casian, care după Sfânta Liturghie și după slujba Acatistului Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, a binecuvântat lucrările de zidire a bisericii și a altarului de vară, aflate în plină desfășurare. În cuvântul de învățătură, rostit de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, din suflet către suflete, am descoperit mila, mangâierea și grija prin care Maica Domnului ne acoperă pe noi, pe toți și care ne transformă întristarea în bucurie: „Bucură‑te, Biserică! Bucură‑te, frate! Bucură‑te, medicule! Bucură‑te, bolnavule! Bucură‑te, slujitorule! Bucură‑te! Bucură‑te…! Se cuvine să nu ne mai întristăm, deoarece Născătoarea de Dumnezeu ne ajută să biruim boala. Să ne bucurăm pentru că suntem fiii ei, iar ea este bucuria tuturor celor necăjiți. Bucurați‑vă toți!“ Prin aceste binecuvântate îndemnuri, teama, neîncrederea și deznădejdea s‑au risipit din sufletele noastre, iar între norii tomnatici și‑au făcut apariţia razele calde, blânde și luminoase ale Soarelui. Am trăit aceste clipe duhovnicești, dăruite de păstorul nostru, în mijlocul câmpurilor brăzdate de tractoarele care primprejur răscoleau pământul ars și secătuit din vară și ne‑am rugat, cu speranță,  înaintea Crucii Domnului Hristos, așezată adânc în mijlocul ţarinilor, ca grăuntele Semănătorului, căzut în pământul cel bun. Cu speranța în bucuria reîntâlnirii în acel mic colțișor de rai, uniți în sfânta rugăciune, păstor și păstoriți, am plecat cu binecuvântare și mulțumire, întăriți și ocrotiți de Acoperământul Maicii Domnului.

Pr. Eugen Boldeanu