Expoziţia „Mir şi borangic“ a gălăţencei Carmen Ionescu Popa: O veritabilă catapeteasmă a sufletului românesc

În seara zilei de 19 septembrie, la ceas de „lumină lină“, cu binecuvântarea şi prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos a fost gazda a două evenimente speciale: vernisajul expoziţiei de icoană şi pictură românească „Mir şi borangic“, semnată de doamna Camelia Ionescu Popa şi un recital extraordinar la pian, susţinut de tânărul Cătălin Răducanu.

Între organizatori, alături de Muzeul Eparhial s‑au aflat Asociaţia Culturală „Pro Valores“, parteneră în cadrul proiectului cultural‑spiritual „Citadele muzicale“, ediţia a IX‑a, parteneriat susţinut material de Institutul Cultural Român şi Uniunea de Creaţie Interpretativă a Muzicienilor din România.

Expoziţia este inedită prin conţinutul său, în centrul spaţiului expoziţional vizitatorul ‑ după ce trece pe sub o imaginară boltă a „Porţii româneşti“ ‑ cunoscută drept „Poarta maramureşeană“ ‑ este întâmpinat de Icoana Maicii Domnului înveşmântată în iia românească. De altfel, întreaga expoziţie „Mir şi borangic“ are ca sursă de inspiraţie cămaşa tradiţională românească ale cărei semne şi cromatică au fost transpuse în culoare de artista sufletului românesc Camelia Ionescu Popa.

Gălăţeancă prin naştere, Camelia Ionescu a fost elevă a Liceului de Artă „Dimitrie Cuclin“, între 1993 şi 1997, în următorii ani, studiind la Universitatea de Artă Bucureşti, secţia „Artă Murală“, promoţia 2002. Are studii de artă bizantină şi în străinătate.

Din anul 2001 şi până în prezent, artista a susţinut mai multe expoziţii de icoană, personale şi de grup, în multe colţuri ale lumii. Expoziţiile persoanale au fost văzute în Bucureşti – la World Trade Center; Roma ‑ Centrul „Russia Ecumenica“; la Mănăstirea ortodoxă „Buna Vestire“ din Mandanici‑Sicilia, Catania. La Paris a expus la Biserica românească „Sfinţii Arhangheli“ şi Biserica „Saint Sulpice“; la Episcopia din Velletri‑Lazio;  Biblioteca Centrală din Oeiras‑Portugalia, şi mai multe expoziţii la Lisabona, în spaţiile de la Muzeul de Arheologie, Catedrala Romanică, Institutul Cultural Român, şi altele.

Prezenţa în expoziţiile de grup este, de asemenea, importantă, picturile sale ajungând în multe metropole europene, şi nu numai, inclusiv la Strasbourg, sub patronajul UNESCO, la  cele din ţară de la Muzeul Țăranului Român ‑ Bucureşti sau de la Librăria „Cărturăreşti‑Verona“, cu ocazia lansării albumului „Arca Noetica“ de la Alba‑Iulia.

Alături de soţul său ‑ pictorul Ioan Popa, gălăţeanca Camelia Ionescu Popa este autoarea mai multor lucrări de artă monumentală religioasă, pictura sa bizantină regăsindu‑se în iconostasul bisericii din Nurnberg, Germania ‑ Mitropolia Ortodoxă Română pentru Germania şi Europa Centrală (2001). A realizat baptisteriile unor biserici parohiale româneşti din Italia (Manfredonia, Monte San Angelo, Foggia, Bari) între 2002‑2006. În ţara noastră a pictat biserica Spitalului de copii „Grigore Alexandrescu“ din Bucureşti (2006‑2007), biserica „Sfânta Treime“ a Mănăstirii „Afteia“, judeţul Alba (2008‑2010) şi altele.

Expoziţia „Mir şi borangic“ prezintă iubitorilor de frumos o inedită catapeteasmă a sufletului românesc, în care regăsesc Icoana Maicii Domnului înveşmântată în cămaşa tradiţională românească, dar şi multe lucrări de şevalet care îmbină, fidel, elemente de artă tradiţională, respectiv, semne‑simbol preluate de pe iia românească, altădată, „piesă“ de bază în lada de zestre a creştinei din tot spaţiul românesc. Să ne amintim că, în perioada interbelică, frumoasa şi veşnica iie românească l‑a impresionat atât de mult pe  pictorul francez Henri Mattise (1869‑1954), încât ilustrul ne‑a onorat, ca naţiune, cu celebra pictură ‑ „Bluza românească“. Se ştie că pictura lui Mattise a fost inspirată de prietenia sa cu românul Theodor Pallady, pe când cei doi s‑au întâlnit la Paris. Până la această dată, Regina Maria a României a fost cea mai mare admiratoare şi purtătoare a costumului tradiţional românesc, veşmânt cu care s‑a prezentat la multe întâlniri din Europa şi de peste Ocean.

Deschiderea oficială a expoziţiei

Această expoziţie este o perspectivă proprie asupra artei bizantine, pe care mi‑am asumat‑o duhovniceşte. Este o retrospectivă şi o etapă a maturizării mele profesionale“, constata chiar autoarea expoziţiei, doamna Camelia Ionescu Popa.

Expoziţia „Mir şi borangic“ a fost onorată de prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscop al Dunării de Jos, care a apreciat multitudinea de lucrări din generoasa sală a Muzeului Eparhial, şi ‑ în mod special – „inspirata icoană a Maicii Domnului“, prin care artista a reuşit să transpună prin culoare, lumină şi simbol o armonioasă „îngemănare între tradiţia creştină şi arta tradiţională românească, fără a depăşi limitele canonului bizantin, în materie de iconografie“.

Referindu‑se la frumuseţea cămăşii tradiţionale româneşti, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a explicat faptul că „albul cămăşii tradiţionale este puritatea, care arată haina curată a botezului“.  Pe albul pânzei sunt reprezentate diferite semne‑simbol, iar „această frumoasă întâlnire rituală a plantelor, a obiectelor reprezentate pe iia românească este redată, cromatic, de roşu, culoare care în creştinism simbolizează jertfa“.

În numele colegilor de la Catedra de desen a Liceului de Artă de la Galaţi, pot spune că  fosta noastră elevă, doamna Carmen Ionescu Popa, excelează în privinţa picturii iconografice. Se vede cu ochiul liber ce lucrări frumoase şi inedite ies din mâna sa măiastră“, a spus doamna Liliana Negoescu, profesor de Arte Plastice la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi.

Întâlnirea „Mir şi borangic“ a fost încheiată de tânărul Cătălin Răducanu, un talentat  pianist din ţara noastră, care a cucerit peste douăzeci de premii la concursuri naţionale şi internaţionale. A fost bursier al Fundaţiei „Principesa Margareta“ şi al UNIMIR, a susţinut recitaluri în Germania, Italia şi în multe oraşe din România. În seara împregnată cu „Mir şi borangic“, Cătălin Răducanu a ajuns la inimile participanţilor cu un recital extraordinar cu creaţii muzicale semnate de Frederic Chopin, Alexandr Skriabin, Claude Debussy, Thelonious Monk, George Gershwin, Chick Corea şi Stevie Wonder.

În puţine cuvinte, expoziţia „Mir şi borangic“ este o inspirată alcătuire din culoare, mir şi har, născută din convingerea artistului român că arta tradiţională românească ‑ de la Brâncuşi şi până în zilele noastre ‑ are încă multe elemente de inspiraţie, care ating veşnicia.

Maria Stanciu