„2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“ în Patriarhia Română *

I. În primul semestru al anului 2019 va fi tratată tema: „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)“, care va fi prezentată astfel:

1. Satul românesc: vatră a plămădirii, păstrării şi promovării conştiinţei naţionale şi ecleziale româneşti:

a. Continuitatea vieţii ca tradiţie şi transmiterea valorilor moştenite de la generaţiile trecute;

b. Statornicie geografică şi statornicie în credinţă şi viaţă creştină (mărturii istorice referitoare la apariţia satului românesc şi a primelor comunităţi ecleziale rurale);

c. Hărnicie, dărnicie şi ospitalitate: virtuţi ale poporului român cultivate în satul românesc (organizarea şi dezvoltarea satului românesc de‑a lungul timpului);

Interiorul bisericii de lemn de la Cerţeşti (1738), judeţul Galaţi

d. Biserica – centrul vieţii spirituale a satului românesc. Viziunea liturgică asupra creaţiei şi a vieţii umane („veşnicia s‑a născut la sat“);

e. Cooperarea dintre Biserică şi Şcoală – contribuţie majoră în promovarea educaţiei copiilor şi tinerilor de la sate;

f. Spiritualitate şi filantropie în relaţia dintre mănăstiri şi satul românesc;

g. Valori culturale şi spirituale create şi promovate de satul românesc: cântece populare, jocuri populare, costume populare, meşteşuguri, artizanat, tradiţii, obiceiuri etc.

2. Clerici slujitori ai Bisericii strămoşeşti în satul românesc:

a. Comunitatea parohială din satul românesc, mărturii istorice şi culturale cu privire la aceasta;

b. Credinţa ca factor de unitate spirituală, coeziune socială şi înnoire culturală în comunităţile săteşti;

c. Biserica în mijlocul satului: nume de slujitori vrednici ai altarelor de la sate, care au propovăduit Evanghelia lui Hristos şi care s‑au dăruit pentru credinţa ortodoxă şi pentru libertatea şi unitatea poporului român, mai ales în Războ­iul de Independenţă (1877‑1878) şi în Primul Război Mondial (1916‑1918);

d. Slujitori harnici ai altarului, care au construit biserici şi şcoli în comunităţile rurale româneşti.

3. Învăţători devotaţi în satul românesc:

a. Şcoala în tinda bisericii: primele forme de educaţie în satul românesc;

Veche gospodărie românească (Muzeul Satului „Petru Caraman“ de la Gârboavele – Centrul Cultural „Dunărea de Jos“, Galaţi)

b. Biserica şi educaţia: nume de învăţători şi dascăli vrednici ai satului românesc, prezenţi în memoria şi cultura românească;

c. Pedagogie şi formare spirituală ortodoxă în şcolile din satul românesc;

d. Programe educaţionale şi culturale dedicate satului românesc.

4. Primari harnici în satul românesc de‑a lungul istoriei:

a. Forme şi manifestări de organizare administrativă a satului românesc;

b. Evocări de primari gospodari din satele româneşti, care au contribuit la promovarea şi cultivarea tradiţiei creştine, la bunăstarea sătenilor şi la solidaritate filantro­pică.

5. Criza actuală a satului românesc şi implicarea Bi­sericii Ortodoxe Române în atenuarea acesteia:

a. Probleme pastoral‑misionare cu care se confruntă satul românesc de astăzi şi soluţii cu privire la rezolvarea lor;

b. Impactul distructiv al prozelitismului religios asupra satului românesc tradiţional şi soluţii pastoral‑filantropice pentru diminuarea acestuia;

c. Probleme economice, sociale, culturale cu care se confruntă astăzi comunităţile româneşti de la sate. Identificarea de soluţii şi programe strategice în acest sens;

d. Cooperarea intensă dintre primar, preot, învăţător sau profesor şi alţi intelectuali, ca factori de responsabilitate pentru viaţa comunităţilor rurale azi;

e. Identitatea satului românesc şi viitorul incert al acestuia. Programe pastoral‑misionare pentru revigorarea vieţii în mediul rural;

f. Preocuparea Bisericii privind situaţia satului românesc de astăzi şi viitorul lui (migraţia populaţiei, situaţia economică precară, îmbătrânirea populaţiei etc.).

Patriarhul Nicodim Munteanu (1939-1948)

II. În al doilea semestru al anului 2019 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“, care va fi prezentată astfel:

1. Patriarhul Nicodim Mun­teanu (1939‑1948):

a. 2019 – împlinirea a 80 de ani de la alegerea ca Patriarh al României (1939) – prezentare biografică;

b. Înţelept păstor şi apărător al Bisericii în timpul unei perioade tulburi din istoria ţării;

c. Iniţiator şi promotor al traducerilor în limba română a textelor biblice, patristice şi liturgice (a iniţiat împreună cu pr. prof. Gala Galaction traducerea în limba română a Sfintei Scripturi, publicată în anul 1936);

d. Iniţiator al colecţiei „Ogorul Domnului“, ce formează aproape o enciclopedie teologică;

e. Întemeietor în 1940 al Şcolii superioare de pictură bisericească din Arhiepiscopia Bucureştilor;

f. Reprezentant demn şi responsabil al Bisericii Ortodoxe Române în relaţia cu Statul român.

2. Patriarhul Iustin Moisescu (1977‑1986):

a. Prezentarea biografică a celui de al patrulea Patriarh al României;

b. înţelept apărător al Bisericii în timpul unui regim ostil religiei şi Bisericii;

c. Erudit teolog şi profesor dedicat teologiei;

d. Susţinător al lucrării teologice într‑o perioadă dificilă;

e. Iniţiator şi promotor al colecţiei „Părinţi şi scriitori bisericeşti“;

f. Iniţiator şi promotor al colecţiei „Arta creştină în România“;

g. Ctitor şi păstrător de aşezăminte ale Bisericii.

3. Chipuri de clerici, monahi şi mireni traducători de cărţi bisericeşti:

a. Evidenţierea de chipuri de clerici, monahi şi mireni care s‑au remarcat prin traducerea în limba română şi prin publicarea de texte biblice, patristice şi de cult;

b. Prezentarea principalelor aşezăminte bisericeşti care au susţinut traducerea în limba română şi publicarea de texte biblice, patristice şi de cult.

III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe şi emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2019, a „Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari“ şi a „Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“ în Patriarhia Română. În acest scop se va solicita colaborarea centrelor eparhiale pentru identificarea în biserici şi mănăstiri, precum şi în biblioteci, a celor mai frumoase şi reprezentative texte, manuscrise, declaraţii, însemnări, icoane, miniaturi, broderii şi ţesături, mozaicuri şi vitralii, reprezentative pentru satul românesc. De asemenea, pentru promovarea celor două teme, va fi valorificat prin mijloace specifice patrimoniul istoric, cultural‑artistic şi religios din ţară şi străinătate.

Cameră tradiţională,
colecţia etnografică de la Mănăstirea Lacu Sărat, judeţul Brăila

a. Realizarea de studii, comentarii, bibliografii şi cărţi de reflecţie cu conţinut biblico‑patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social‑filantropic, ecumenic, cultural‑educativ şi istoric pentru prezentarea „Anului omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)“ şi „Anului comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragrafele I şi II, precum şi tipărirea acestora în publicaţiile bisericeşti centrale şi eparhiale, în volume şi monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române şi ale centrelor eparhiale.

b. La nivelul Patriarhiei Române se va organiza un Simpozion internaţional, cu invitaţi din celelalte Biserici Ortodoxe surori, având tema: „Traducători şi traduceri în limbi vernaculare de texte biblice, patristice şi liturgice în Biserica Ortodoxă“;

c. La nivelul eparhiilor şi al instituţiilor de învăţământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii şi seminarii pe tema: ,,2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari) şi Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“.

VII. Patriarhia Română va organiza un simpozion naţional dedicat temei „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari), precum şi dezbateri, colocvii şi seminarii în eparhii şi instituţiile de învăţământ teologic pentru valorificarea moştenirii istorice, culturale şi spirituale caracteristice satului românesc autentic.

Moment artistic al tinerilor participanţi la pelerinajul de la Mănăstirea Buciumeni

VIII. În cursul anul 2019, în Biserica Ortodoxă Română, vor fi organizate colocvii şi simpozioane, precum şi întâlniri, expoziţii, mărturii, evocări ale unor renumiţi preoţi, învăţători şi primari gospodari din satul românesc, precum şi ale patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi ale traducătorilor de cărţi bisericeşti.

IX. Ca parte a programului‑cadru, la Conferinţa pastoral‑misionară semestrială din primăvara anului 2019 se va trata tema „2019 – Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)“, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferinţa pastoral‑misionară semestrială din toamna anului 2019 se va trata tema „2019 – Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora şi la conferinţele preoţeşti administrative lunare, pe care le vor stabili fiecare eparhie, precum şi în cadrul cercurilor pastorale.

X. În luna octombrie din anul 2019, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o şedinţă solemnă a Sfântului Sinod cu tema „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)“ şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“ în Patriarhia Română.

* Programul‑cadru al Sf. Sinod pe anul 2019, aprobat prin Hotărârea nr. 11.106/2018, în şedinţa din 25 octombrie 2018.