(Mesaj de condoleanțe adresat de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor)
Mutarea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Mina Dobzeu la cereștile locașuri ne întristează pe toți cei ce l‑am cunoscut. Viața sa, lucrarea sa misionară cu totul excepționale și mai ales curajul mărturisirii Domnului Hristos, în timpuri de prigoană și în împrejurări nefavorabile, rămân trăsături demne de cinstire și de urmat.
Întristarea aceasta nu este ca și a celor fără de nădejde, deoarece noi credem că Domnul Hristos înviat din morți „pe cei adormiți întru Iisus, îi va aduce împreună cu El“ (I Tesaloniceni 4,14).
Odrăslit în Basarabia, școlit la lumina credinței, a tradiției și a bunătății creștine în familie, își îndreaptă de tânăr pașii către o nouă familie mai potrivită cu aspirațiile sale spirituale, intrând ca frate începător, la Mănăstirea Hâncu.
Se cunosc, apoi, în parcursul vieții sale pământești „crucile“ ce le‑a purtat ca un autentic „atlet al lui Hristos“ în „arenele“ veacului persecuțiilor, suferințelor și marginalizărilor celor credincioși, evlavioși și demni.
Pe toate le‑a primit însă cu blândețea cunoscută, cu zâmbetul pe buze și cu multă încredere în mila și în ajutorul lui Dumnezeu, Care ni l‑a oferit ca pe un dar prețios în Biserica neamului românesc, ca pe un „avvă“ al bunătății într‑o etapă a răutăților.
Fie ca pasul acesta spre lumea celor drepți, prin plecarea Părintelui Mina din Biserica noastră pământească, să ne deschidă sufletește, la cât mai mulți, perspectiva luminoasă a fericirii cerești, cum a simțit‑o Părintele Nicolae de la Rohia când a primit Botezul, prin mâna marelui duhovnic.
Dumnezeu să‑l așeze pe Părintele Arhimandrit Mina cu cei drepți, să‑i ierte toate greșelile, iar pe noi să ne miluiască și să ne întărească în sfânta și dreapta credință ca un Bun și de oameni Iubitor.
Veșnica lui pomenire!
† Casian,
Arhiepiscopul Dunării de Jos