Credinţă şi tinereţe

Duminica Ortodoxiei – 5 martie 2017

În Duminica Ortodoxiei, la Galaţi, după Sfânta Liturghie, pelerinajul a început cu o rugăciune de sfinţire a icoanelor, care au fost purtate, pe braţe, în procesiunea care a pornit de la Catedrala Arhiepiscopală până la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos. Pelerinii, prezenţi în număr mare, au primit binecuvântare de la Înaltpreasfinţitul Părinte Casian. În Arhiepiscopia Dunării de Jos au fost implicaţi în acest proiect peste 5.300 de elevi, din cele opt protoierii: Galaţi, Brăila, Tecuci, Tg. Bujor, Covurlui, Nicoreşti, Însurăţei şi Făurei. Pentru întreaga manifestare s‑au investit 67.629 lei pentru premii, care au constat în cărţi, acuarele şi blat pentru pictură, iconiţe şi alte materiale necesare activităţii micilor iconari.

O sinteză alcătuită, la nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, ne ilustrează modul cum au fost  repartizate fondurile pe cele opt protoierii, după cum urmează: Galaţi, 745 participanţi ‑ 10.234 lei; Brăila, 708 participanţi ‑ 10.631 lei; Tecuci, 898 copii şi tineri ‑ 11.059 lei; Tg. Bujor, 753 participanţi ‑ 9.703 lei; Covurlui, 689 participanţi ‑ 8.946 lei; Nicoreşti,  381 elevi ‑ 4.500 lei; Însurăţei, 642 participanţi, 6.280 lei şi Făurei, cu 491 participanţi ‑ 6.276 lei.

Pictori şi iconari, în devenire

Între iconari, am întâlnit şi tineri, elevi şi eleve, care ne-au împărtăşit bucuria prezenţei lor la acest eveniment: „Ca elev la Seminarul Teologic «Sfântul Apostol Andrei» din Galaţi, pot spune că secţia «Patrimoniu», la care studiez, s‑a remarcat mereu prin multiple premii câştigate la concursuri naţionale dintre care amintim: Olimpiada Naţională de Arte Vizuale, Concursul Naţional de Istoria Artei şi Arhitectură şi Concursul Naţional «Icoana ‑ culorile sufletului». Experienţa acumulată în cei patru ani de studiu, în care profesorii formează abilităţile generale de pictură iconografică, ajută pe viitorul ucenic să picteze o icoană trecând prin toate fazele de transpunere a izvoadelor şi de reliefare a chipurilor sfinţilor. Respectarea regulilor canonice şi tehnice duce la îmbogăţirea duhovnicească a vieţii iconarului şi a credincioşilor care iau contact cu icoana, prin rugăciune, cât şi la formarea noastră profesională ca viitori iconari, restauratori sau muzeografi, custozi ai patrimoniului bisericesc. În viziunea mea privesc secţia «Patrimoniu» ca pe o oportunitate de a păstra, într‑o formă cât mai pură, valorile culturii creştine care urmează modelul vieţii Mântuitorului“ (George Ștefan Bălan, clasa a XII‑a, Patrimoniu).

„La secţia de «Patrimoniu» a Seminarului Teologic Ortodox din Galaţi învăţăm  să pictăm, dar şi să descoperim, prin pictură şi rugăciune, semnificaţiile tainice ale învăţăturii bisericeşti despre Sfintele Icoane. Aceasta ne arată cum în secolele al VIII‑lea şi al IX‑lea s‑au sacrificat pentru noi sfinţii iubitori ai Sfintelor Icoane, adevăraţii «campioni ai dragostei creştine». Cei patru ani de formare la secţia «Patrimoniu» ne ajută foarte mult. În primul an, vii la această secţie neştiind să pictezi şi să desenezi. Nu poţi să tragi nici măcar o linie dreaptă! Dar după patru ani vezi cum reuşeşti să pictezi pe Maica Domnului în toată frumuseţea ei şi rămâi uimit de ceea ce poţi să faci tu, ca simplu om. De aceea modelul nostru de iconar este Sfântul Evanghelist Luca, pentru că, după cum este înfăţişat în icoană, pictează ascultând şi făcând voia lui Dumnezeu, fiind povăţuit de Sfântul Înger. Sfântul Evanghelist ne arată calea picturii prin rugăciune, aşa cum Maica Domnului, în icoana «Odighitria», ne arată calea către mântuire prin Fiul lui Dumnezeu ‑ Cuvântul.  Odată cu înaintarea în tainele picturii devii o persoană mai calmă, mai liniştită şi poţi înţelege învăţăturile ce se ascund în icoană. La seminar, reuşim să deosebim valorile societăţii, în viaţa de zi cu zi, de tendinţele sale degradante şi lipsite de moralitate. În felul acesta urmăm exemplul vieţii Mântuitorului. Pentru a ne însuşi acest exemplu, Sfinţii Părinţi, preoţii şi profesorii noştri sunt întotdeauna pentru noi modele de conduită în biserică şi în societate“  (Cătălin Marian Chiper, clasa a XI‑a, Patrimoniu).

Atelierul „Boabe de cre­din­ţă“

Alte câteva mărturii de la Centrul Parohial Barcea: „Icoanele noastre sunt realizate din diferite seminţe, autohtone sau aduse de prin alte părţi ale lumii, cu scopul de a reda cât mai fidel chipurile Sfinţilor. Copiii noştri au realizat din diferite seminţe  chipul Sfântului Ioan Botezătorul, al Sfântului Stelian, ale Sfintelor Alexandra şi Teodora de la Sihla. De asemenea,  unul dintre copii a redat chipul Patriarhului Justinian Marina, inclusiv semnătura sa originală! La activităţile noastre stabilim cadrul tehnic de lucru, dar se lucrează mult şi acasă, pentru că o astfel de icoană necesită mult timp, în funcţie de complexitate, de mărimea icoanei, dar şi de îndemânarea şi inspiraţia fiecărui copil‑iconar“ (pr. Cornel Păduraru, paroh).

„Eu vin doar de un an la orele atelierului de pictură de la Barcea. Este o activitate inedită, care  m‑a captat din prima zi. Este şi prima mea participare la Duminica Ortodoxiei cu o icoană. De aceea, am alcătuit cu multă atenţie, după o fotografie, chipul Părintelui Patriarh Justinian Marina. O astfel de icoană necesită ceva trudă, dar mă bucur că mi‑a dat Maica Domnului răbdare şi am reuşit să redau statura impunătoare şi demnitatea vrednicului nostru Patriarh Justinian Marina, precum i‑a fost şi slujirea“ (Florina Dimitriu, clasa a VII‑a, Școala Generală, Barcea).

„Icoana este, pentru mine, un mod de a mă sustrage tentaţiilor acestei lumi. Este o şansă de a fi mai mult în rugăciune cu Maica Domnului, cu Mântuitorul şi cu Sfinţii lui Dumnezeu. Orice activitate care ne ţine departe de lumea virtuală este binevenită pentru noi ‑ tinerii. Când însă încercăm să sfinţim timpul, Dumnezeu adaugă dintru ale Sale asupra noastră“ (Florina Monica Tânjală, Colegiul Naţional „Spiru Haret“ – Tecuci).

„Pictarea unei icoane mă ţine departe de grijile lumeşti; este un prilej de a învăţa să lucrăm cu răbdare, cu credinţă şi cu dragoste de Dumnezeu. Icoana este şi o modalitate de a dărui din ce Dumnezeu ne‑a dat; este bucuria noastră pe care, la rândul nostru, o facem semenilor noştri, iubitori de icoană“ (Mihaela Caragaţă, Colegiul Naţional „Spiru Haret“ – Tecuci).

„Pictând icoane, îmi descopăr calităţile şi neputinţele. Este un exerciţiu al răbdării, un dialog tainic între mine şi Sfânta Teodora, ocrotitoarea mea“  (Teodora Alexandra Răducan, clasa a VII‑a, Şcoala Generală, Barcea).

Iconarii de la „Cununiţa satului“ din Lieşti

Şi mărturii de la un centru parohial cu mare tradiţie în programele cu tinerii: „Am zugrăvit chipul Mucenicului Iulian, deoarece este un sfânt cu mari virtuţi creştine şi cu o viaţă deosebită, dar atât de puţin cunoscută. Aşa pot eu să‑i pun în valoare pe sfinţii noştri, prin pictarea unor icoane şi arătarea virtuţilor lor. Ce legătură este între medicina veterinară şi icoană, mă întrebaţi? Legătura este Dumnezeul Treimic, Cel Care a făcut nu numai omul, dar şi întreaga Creaţie: cerul, pământul, apele, peştii şi animalele, văzutul şi nevăzutul. Ca viitor medic veterinar, cred că este important să salvăm, să redăm viaţa acolo unde întunericul face ravagii… Consider că pictura este o artă, medicina, de asemenea, fiindcă acelaşi Duh Sfânt le hrăneşte. Însă, iconografia este mai specială decât arta şi sper să reuşesc să le îmbin pe cele două, la fel de bine ca şi până acum“ (Tatiana Valentina Tudoran, clasa a X‑a, Liceul Agricol – Tecuci). 

„Mi‑a plăcut pelerinajul şi m‑am bucurat să particip la Sfânta Liturghie. A fost foarte frumos cuvântul Înaltpreasfinţitului Părinte Casian. Eu pictez icoane de doi ani şi de fiecare dată mă rog la Dumnezeu: «Doamne, ajută‑mi şi la icoana aceasta!» Adeseori, simt că Cineva îmi poartă mâna şi mă ajută să iasă totul foarte bine“ (Ionica Daniela Matei, clasa a VII‑a, Școala Generală din Lieşti).

„Am realizat, icoana Domnului Iisus Hristos ‑ Pantocrator. În expoziţie mai am o reprezentare iconografică cu Maica Domnului. Am învăţat tehnica picturii cu doamna profesoară Elisabeta Voicu şi fiecare chip de icoană pe care‑l zugrăvesc este pentru mine o bucurie şi un mod de a‑L slăvi pe Dumnezeu“ (Maria Georgiana Dragostin, Liceul de Artă „Hariclea Darclée“ – Brăila). 

Felicitări micilor iconari, care au primit de la ÎPS Chiriarh diplome şi premii, pentru osteneala lor!

Maria Stanciu