Prima Liturghie la Catedrala Mântuirii Neamului – Dialog şi comuniune peste veacuri

Momentul central al În­tâl­nirii Internaţionale a Tinerilor din lumea ortodoxă din „oraşul lui Bucur” a fost participa­rea la prima Sfântă Liturghie la Ca­tedrala Mântuirii Neamului, să­vârşită de Preafericitul Părinte Da­niel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de ierarhi  ai  Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din care a făcut parte şi Înaltpreasfinţitul Părinte Ca­sian ‑ Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Evlavie, tinereţe şi comuniune

Astfel, duminică, 4 septembrie 2016, pe şantierul noii Catedrale Naţionale din Bucureşti, aflată în construcţie, zgomotul utilajelor a încetat, lucrul calfelor şi al zidarilor care lucrează la somptuosul edificiu s‑a oprit, lăsând loc rugăciunii, bucuriei şi comuniunii în Hristos. În istorica zi, alături de cei două mii cinci sute de tineri  participanţi la „ITO 2016”, s‑au aflat alte două mii de liceeni şi studenţi din Arhiepiscopia Bucureştilor; s‑au adăugat preoţii şi profesorii însoţitori, dar şi responsabilii cu problemele tineretului din eparhiile Patriarhiei Ortodoxe Române. Între pelerini erau şi creştini din Bucureşti care „abia aşteptaseră să se facă prima Sfântă Liturghie, la Catedrala Nemuririi noastre!”

Pe platoul amenajat în faţa somptuosului edificiu, în Dumi­nica datornicului nemi­lostiv, o desfăşurare de zile mari, carac­terizată de multă evlavie, de exuberanţa şi bucuria tinereţii, de strălucirea unui soare blând şi, mai ales, de pacea şi solemnitatea sfinţitoarelor noastre Liturghii, aşa cum îi stă bine unui astfel de eveniment.

 O aşteptare de o sută patruzeci de ani!…

Zidirea Catedralei Naţionale este un moment de referinţă, pe care noi, creştinii   ortodocşi români,  îl  aştep­tăm de   aproximativ o  sută patru­zeci  de ani, din momentul în care publicistul Mihai Eminescu ‑ impresionat de jertfa şi de entu­ziasmul dorobanţilor care reveneau acasă, după ce au cucerit reduta Griviţei, la 1877 ‑  a propus zidirea, în Bucureşti, a unei Catedrale a Mântuirii Neamului, întru mărirea lui Dumnezeu.

Soborul arhieresc, multele cete de tineri veniţi în Capitala României din toate colţurile ţării şi ale lumii ortodoxe, pe care îi puteai uşor identifica după frumoasele costume naţionale, după steaguri şi după grai au transformat prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Naţională într‑un moment special, dătător de bucurie şi speranţă întru veşnicie. A fost o zi în care trecutul, prezentul şi viitorul şi‑au dat întâlnire într‑un dialog al tinereţii şi al comuniunii.

Evanghelia iertării şi a iubirii milostive

A fost un bun prilej pentru ca Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Da­niel, să  explice înţelesurile du­hov­niceşti ale Evangheliei da­tor­nicului nemilostiv din Du­minica a XI‑a după Rusalii…

În contextul relatării evanghelice, am reţinut că un bogat nemilostiv a fost iertat de săpânul său de o datorie de 10.000 de talanţi ‑ echivalentul a patru sute nouăzeci de tone de aur; dar acest bogat care a fost scutit de imensa datorie, l‑a rându‑i, nu l‑a putut ierta pe un datornic de‑al său care îi datora doar 100 de dinari ‑ echivalentul a cinci sute de grame de argint.

„Dumnezeu este milostiv, dar  este  şi  drept! El îl respon­sa­bilizează  pe omul  nemilostiv şi neiertător, El nu pedepseşte. Dumnezeu îi îndreaptă pe oameni, îi responsabilizează atunci când îi ceartă, pentru că vrea să‑i aducă pe calea mântuirii. El ne arată cât de mult pierde omul, dacă nu este şi el iertător asemenea lui Dumnezeu. Prin urmare, omul care nu iartă greşelile altora nu poate dobândi sfinţenia care vine de la Dumnezeu”.

Preafericitul Patriarh Daniel ne‑a explicat  că a nesocoti po­run­­ca lui Dumnezeu de a ierta „greşelile oamenilor”, înseamnă a renunţa de bunăvoie la şansa mântuirii, a nu putea să te împărtăşeşti cu Trupul şi Sângele Mântuitorului la Sfânta Taină a Euharistiei.  „Când ne împărtăşim cu Sfânta Euharistie, ne împăr­tăşim cu iubirea iertătoare şi milostivirea lui Hristos. Iertarea acordată oamenilor nu este întot­deauna o lucrare uşoară, deşi, dacă eşti creştin cu adevărat, trebuie să ierţi oamenilor greşelile lor. Sunt însă şi situaţii în care iertarea sinceră nu se realizează pur şi simplu printr‑o decizie voluntaristă, formală, exte­rioară. Sunt oameni care au sufe­rit mult din cauza semenilor lor, iar pentru a le ierta acestora gre­şelile lor, în mod sincer, adică ‑ nepărtinitor şi din toată inima ‑ cum ne cere Evanghelia ‑ ei au nevoie de o schimbare interioară”, a explicat Preafericitul Părinte Daniel.

Schimbarea interioară a fie­căruia dintre noi nu se poate realiza cât ai clipi. Noi trebuie să‑I cerem lui Dumnezeu harul Său, ca să ne ajute să putem ierta ca să mergem mai departe, să devenim virtuoşi… „Iertarea cere o luptă interioară cu noi înşine; o răstignire a dorinţei egoiste de răzbunare, a tentaţiei de a răspunde la răutate cu răutate… Noi ştim însă că Dumnezeu e Cel care ceartă şi pedepseşte, pentru că El este în acelaşi timp Judecătorul Drept şi Iubitorul Milostiv al celor  vii şi al celor morţi”.

Preafericitul Părinte Daniel a spus că iertarea fărădelegilor făcute nouă, de semenii noştri, aduce celui care iartă o stare de bine şi atunci când creştinul înmulţeşte binele, el creşte duhovniceşte, iar „iadul vieţii păcătoase se schimbă în bucurie a Raiului”.

La momentul Sfintei Euharistii, mai mulţi tineri au primit Sfânta Împărtăşanie, moment săvârşit de trei arhierei, pentru ca  „Medicamentul Vieţii Veşnice” să fie primit de toţi tinerii care se spovediseră, cu acel prilej.

Tinerii, mărturii ale bucuriei creştine

În contextul încheiereii Întâlnirii Internaţionale de la Bucureşti, Pă­rintele Patriarh Daniel s‑a adresat reprezentanţilor tinerilor a toată Orto­doxia, printr‑un cuvânt cu tema: „Bucuria comuniunii şi dinamica misiunii creştine”. „Prezenţa dum­nea­­voastră aici, în număr atât de mare, reprezintă pentru noi un în­demn pentru intensificarea misiunii şi a prezenţei Bisericii în rândul tinerilor. Tinerii mărturisitori ai credinţei prin cuvânt şi faptă, iubi­tori de rugăciune şi de acţiune sunt misionarii Bisericii în societatea de astăzi, astfel, progresând pe dru­mul propriei deveniri, prin participarea la viaţa liturgică”. 

Întâistătătorul Bisericii Orto­doxe a subliniat faptul că pe par­cursul a patru zile, pe lângă momen­tele liturgice, cei două mii cinci sute de tineri au fost antrenaţi la mai multe genuri de activităţi: liturgice, recreative, culturale. În cadrul celor două ateliere au avut posibilitatea să ia act de „importanţa prezenţei tinerilor în Biserică”, ocazie cu care participanţii au relatat din propria experienţă, au ascultat alte experienţe de viaţă, au pus întrebări şi au primit răspunsuri din partea organizatorilor.

„Tinerii, prin implicarea lor în viaţa bisericii din care fac parte sunt izvoare noi de bucurie duhovnicească şi prilej de formare a personalităţii lor… Pentru a fi mai activi în viaţa parohiei, tinerii trebuie încurajaţi şi sprijiniţi să identifice problemele cu care se confruntă, în comunităţile locale şi să iniţieze proiecte şi programe spirituale şi sociale care să vină în preîntâmpinarea nevoilor concrete ale comunităţilor locale, mai ales, când acestea se confruntă cu sărăcia, boala, singurătatea, izolarea sau lipsa de comuniune frăţească şi solidaritate practică”, a subliniat Preafericitul Părinte Daniel.

Referindu‑se la autentica „icoa­­nă”  a tinereţii, Întâi­stătă­to­rul Bisericii nostre Ortodoxe i‑a îndem­nat pe tineri ca la revenirea în comunităţile din care fac parte să se implice în viaţa parohiei aparţinătoare şi să constituie aso­ciaţii care să faciliteze dezvoltarea şi implementarea unor proiecte la nivel local sau regional, pen­tru atenuarea sărăciei, pen­tru susţinerea  familiilor cu mulţi co­­pii, pentru organizarea unor ateliere în care să se vadă preo­cupările noastre pentru păstrarea culturii, spiritualităţii şi identităţii nostre româneşti şi creştineşti.

„ITO 2017“ va fi la Iaşi

Mulţumind tinerilor pentru dăruirea şi dinamismul lor, Prea­fericitul Părinte Daniel a participat la înmânarea ştafetei tinerilor din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, eparhie care va fi următoarea gazdă a Întâlnirii Internaţionale a Tinerilor Ortodocşi din lume, în 2017.

Tânăra Miruna Ţupu, vice­pre­­şedinte al Asociaţiei Tinerilor Orto­docşi Iaşi ‑  ATOR,   a fost cea care a primit ştafeta de viitoare gazdă a manifestării „ITO 2017”. „Împreună cu voi am redescoperit  curajul de a privi mai departe, de a‑mi îndrepta atenţia spre lucrurile cele mai importante ale vieţii, lucrurile cele veşnice”, a spus Emanuel Buta, preşedintele ASCOR Iaşi.

Întâlnirea de la Bucureşti s‑a încheiat cu rugăciunea de călătorie şi cu speranţa revederii la lucru, în comunităţile ortodoxe din ţara noastră, din Diaspora română şi din tot locul unde trăieşte „poporul drept­măritor al lui Dumnezeu”.

După încheierea întâlnirii „ITO 2016”, fiecare Arhiereu pre­zent la prima Sfântă Liturghie de la Catedrala Naţio­nală a binecuvântat ceata de tineri din eparhia pe care o păstoreşte. Delegaţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos a încheiat manifestarea  prin intonarea imnului „Apărătoare, Doamnă” şi a cântecului „Când a fost să moară Ştefan”, susţinute de Înalpreasfinţitul Părinte Casian şi de către tinerii din Eparhia noastră, surprinşi într‑o frumoasă şi grăitoare fotografie de familiei a comuniunii şi bucuriei în Hristos.

Maria Stanciu