Toaca – ritmul rugăciunii care se înalţă la cer

Între multele programe pentru tineret pe care le-a iniţiat şi le derulează, prin tradiţia ultimelor două decenii, Arhiepiscopia Dunării de Jos, în anul 2015 s-au remarcat următoarele trei: concursul intitulat „Toaca – ritmul rugăciunii care se înalţă la cer”, concursul de coruri parohiale de copii şi tineri şi concursul de costume populare ţărăneşti. Toate trei, iniţiate de ÎPS Arhiepiscop Casian şi organizate prin sectorul eparhial de resort, în conlucrare cu protoieriile, parohiile şi profesorii de Religie au cunoscut două etape iniţiale, la nivelul parohiilor şi al protoieriilor, în perioada septembrie – octombrie 2015. La probele de virtuozitate şi frumuseţe s-au înscris nenumăraţi copii, din toate zonele eparhiei.

Etapa eparhială a acestor concursuri s-a derulat în contextul Sărbătorii Sfântului Apostol Andrei – ocrotitorul oraşului Galaţi şi al întregului neam românesc. .

Î

n seara zilei de 26 noiembrie, zi de prăznuire a Sfântului Stelian – ocrotitorul copiilor, a avut loc premierea câştigătorilor concursului de toacă „Toaca – ritmul rugăciunii care se înalţă la cer”, a celor mai bune coruri parohiale de copii şi a celor mai frumoase costume populare purtate de tineri din toate laturile eparhiei.

Tineri din eparhie cinstind, prin cânt, pe Sfântul Apostol Andrei

Manifestarea s-a desfăşurat în „sala paşilor pierduţi” de la Universitatea „Dunărea de Jos”, cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte dr. Casian Crăciun. Chiriarhul a apreciat evoluţia copiilor care şi-au demonstrat măiestria în baterea toacei, în interpretarea cântărilor religioase şi patriotice, precum şi în bunul gust şi eleganţa de a alege şi purta cu distincţie costumele populare ale diferitelor zone etnografice din eparhie.

Toţi cei 120 copiii participanţi, reprezentanţi din toate protoieriile, au primit diploma eparhială „Tinereţe şi credinţă”, cărţi de rugăciuni, iconiţe şi metaniere.

Copiii s-au arătat încântaţi de participarea la aceste concursuri, după cum se poate vedea şi din impresiile lor:

Vasile Casian, Parohia Iveşti: „Am participat cu multă emoţie la concursul de toacă. Am învăţat să bat toaca la biserică, de la tatăl meu. La început a fost mai greu, dar a început   să-mi placă şi m-am descurcat din ce în ce mai bine. În cadrul etapei locale a concursului, de la mănăstirea Buciumeni, am fost bucuros să descopăr că mulţi copii au învăţat şi ştiu să bată toaca. La Galaţi, la sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul oraşului Galaţi şi a României, am bătut toaca cu mai mulţi copii şi am fost ascultaţi şi priviţi de foarte mulţi oameni, care ne-au aplaudat. Momentul plin de emoţie a fost atunci când Înaltpreasfinţitul Părinte Casian ne-a premiat. Am simţit că Dumnezeu a fost alături de mine şi pentru aceasta Îi mulţumesc din tot sufletul”

Mitu Angela, Parohia Lieşti: „Anul acesta, de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, ne-am bucurat foarte mult, deoarece am participat la mai multe evenimente deosebite. În primul rând, am fost la spectacolul caritabil, organizat la Universitatea «Dunărea de Jos», acolo unde au cântat într-un cor 230 de persoane, cântece deosebit de frumoase. La sfârşit au cântat corurile parohiale, formate din tineri şi copii. A fost un moment înălţător şi deosebit de frumos. Este foarte plăcut să faci parte din corul bisericii din sat. Te simţi minunat şi ştii că bunul Dumnezeu, văzând cântarea şi rugăciunea copiilor şi a tinerilor, va împlini mai repede dorinţele credincioşilor”.

Şerban Mihai, Parohia Lieşti: „Eu, în fiecare duminică, dimineaţa, vin la biserică şi împreună cu alţi copii am învăţat să batem toaca. Ştiu că atunci când batem toaca, puţini oameni ne văd, dar foarte mulţi ne aud. Am aflat multe lucruri despre toacă. Aceasta se foloseşte de foarte mult timp în Biserică. Ea reprezintă clopotele de lemn şi cheamă credincioşii la rugăciune. Mi-a plăcut foarte mult să particip la concursul de toacă. A fost foarte frumos la Mănăstirea Buciumeni, acolo, unde mulţi copii şi tineri au bătut toaca în multe feluri. La Galaţi, atunci când ne-a premiat Înaltpreasfinţitul Casian, am înţeles că rugăciunea mea, exprimată prin toacă, a fost ascultată de Dumnezeu.”

Purice Valentina, Parohia Lieşti: „Sunt foarte mândră să port portul popular al moşilor şi strămoşilor mei. Sunt foarte mândră că avem un costum popular autentic, specific Dunării de Jos. Sunt fericită că particip la multe manifestări culturale şi artistice, îmbrăcată în frumosul nostru costum. Sunt foarte mândră că acest costum este cusut de mâinile harnice ale maicilor de la Mănăstirea Adam. Costumul nostru este alcătuit din: batic cu dantelă, numit hornotică, ie cu motive florale şi geometrice, brâul ţesut la război, pestelca sau catrinţa din două părţi, faţă şi spate, cu motive pascale, sub fusta cu dantelă, şosete din lână şi opinci legate cu nojiţe; iar peste ie bondiţa din lână. Sunt foarte mândră atunci când lumea mă priveşte şi mă admiră, atât pe scenă cât şi pe stradă. Sunt foarte mândră că, am fost premiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian. Voi purta mereu acest costum.”

Portul popular românesc purtat de tinerii din Barcea, judeţul Galaţi

Mitu Ioan, Parohia Lieşti: „Părinţii mei de mic m-au dus la biserică. Aici am învăţat să cânt şi să bat toaca, cu cântăreţul bisericii. Am întâlnit mulţi copii la biserică şi a început o întrecere între noi. Când părintele ne-a anunţat că vom participa la un concurs de toacă, am fost primul care am zis că mă voi înscrie. Ne-am antrenat multă vreme, a fost greu, apoi foarte uşor. Am înţeles că, atunci când baţi toaca, chemăm pe credincioşi să vină la Sfânta Biserică, pentru a se ruga. În vacanţa de vară am fost şi la Mănăstirea Cârlomăneşti, locul nostru cel mai drag, şi am cântat la slujbă cu părintele Nicodim, dar mai ales am bătut toaca în jurul bisericii. La mănăstirea Buciumeni, am fost alături de mulţi copii care au bătut toaca. Apoi la Galaţi, iarăşi mulţi copii am bătut toaca, în faţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian şi a multor oameni, care cred că au rămas uimiţi că nişte copii pot bate toaca. Înaltpreasfinţitul ne-a premiat pe toţi. Momentul cel mai important a fost atunci când, de Sfântul Andrei, am bătut toaca în faţa Catedralei Arhiepiscopale, când Înalţii ierarhi s-au închinat la sfintele moaşte şi intrau în Catedrală. Am simţit că Duhul Sfânt Se coboară şi asupra mea. Nu voi uita niciodată momentele acestea.”

Buzoianu Gabriel, Parohia Vişina: „Am participat la concursul de toacă de la Galaţi, în data de 26 noiembrie 2015 şi m-am bucurat foarte mult din mai multe motive. M-am întâlnit cu «părintele cel mare», Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Casian, care ne-a premiat şi a bătut toaca cu noi. Mi-am făcut noi prieteni, pe care sper să-i mai revăd. Am ascultat cântece frumoase şi am văzut lucruri deosebite, pe care nu le pot vedea la mine în sat.

Sper ca împreună cu părintele să mai particip la alte concursuri şi activităţi cu copiii, din care să învăţ lucruri folositoare. Mulţumesc pentru această experienţă.”

Anghelache Marius, parohia Chiscani I: ,,Mie mi-a plăcut acest concurs deoarece concurenţii au fost pe măsura frumuseţii concursului. Eu sper să mai particip, ca să mă reîntâlnesc cu prietenii pe care mi i-am făcut.

Înaltpreasfinţitul Casian a adus un plus de frumuseţe concursului, bucurându-se ca un copil. Cuvintele spuse de dânsul ne-au atins sufletul, iar felul în care bate toaca, după părerea mea, e uimitor…!

Acesta a fost unul dintre cele mai frumoase concursuri la care am participat.”

Marin Narcis Alexandru, Parohia „Sfinţii Trei Ierarhi”, Brăila: „M-am regăsit în sunetul celest al cântecului de toacă alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos şi am simţit cu adevărat dragostea fraternă alături de ceilalţi participanţi. Prin intermediul acestui concurs, scânteia căutării adevărului divin s-a aprins şi va rămâne aprinsă în inima mea, ori de câte ori voi auzi cântecul de toacă.”

Caragaţă Anastasia, Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Brăila: „Am fost fericită să particip la o activitate de o aşa amploare, în care au fost angajaţi mulţi tineri din Brăila şi Galaţi. Momentele prezentate au fost impresionante, iar emoţia a atins apogeul în momentul când toată suflarea prezentă la manifestare a cântat într-un glas Imnul României. Atunci m-am simţit cu adevărat româncă şi am fost bucuroasă că am promovat portul popular românesc, alături de alţi tineri de vârsta mea.

Am prezentat un costum popular original, având o vechime mai mare de o sută de ani, compus din piese lucrate manual, executate cu o mare fineţe. Frumuseţea naturii create de Dumnezeu, statornicia şi credinţa românilor sunt oglindite în această capodoperă populară (cusătură din mărgeluţe pe catifea, pe pânză, în punct românesc şi goblen pe marchizet, ţesătură din borangic, bumbac şi fir de argint, ornamente croşetate), pe care s-au adunat parcă toate florile câmpului, păsările şi cerul, îmbinându-se armonios într-o lucrătură de o rară valoare artistică.

Voi purta cu demnitate numele de româncă şi voi promova în continuare cultura şi tradiţiile româneşti.”

Felicităm pe tinerii participanţi la aceste concursuri, pe preoţii lor, pe profesorii lor de Religie, pe toţi educatorii şi pe părinţii lor, care le cultivă în inimi şi în suflete, alături de credinţă, simţământul apartenenţei la tezaurul de spiritualitate românească şi spiritul de comuniune. Prin aceste trei noi concursuri, Sărbătorile Sfântului Andrei din anul 2015 au avut o strălucire aparte. (L.P.; D.Z.)