Organizarea Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos este un deziderat mai vechi al Înaltpreasfinţitului Părinte Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos. Astfel, încă din anul 1996, cu prilejul prăznuirii zilei Sfântului Apostol Andrei, în vechiul Palat episcopal a fost organizată o expoziţie permanentă de artă religioasă, în care era prezentată pentru prima dată publicului larg o suită de valori de artă creştin-ortodoxă ce făceau parte din colecţia eparhială. La vremea respectivă, în palat funcţiona Muzeul de Arte Vizuale. După ce Arhiepiscopia a redobândit proprietatea asupra Palatului episcopal, construit în anul 1900 de episcopul Partenie Clinceni, Înaltpreasfinţia Sa Părintele Casian a permis funcţionarea în această clădire a Muzeului de Arte Vizuale mai mulţi ani, până când acesta a dobândit o altă clădire în care să îşi desăvârşească activitatea.
În urma unui susţinut efort financiar şi material depus de Arhiepiscopie, cu accesarea de fonduri europene, palatul a fost consolidat şi restaurat cu scopul de a adăposti un muzeu în care să fie oferite publicului larg cele mai importante valori istorice şi artistice din colecţia acestei prestigioase instituţii culturale şi de cult.
La organizarea actualului muzeu îşi aduc contribuţia specialiştii de la muzeele din Galaţi şi Brăila, de la Centrul Cultural Galaţi, dar şi de la Centrul pentru Patrimoniu Cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu” al Patriarhiei Române.
Fără a intra în detalii, dorim să prezentăm câteva dintre temele generale, majore, ce vor fi ilustrate în expunerea viitorului muzeu.
La parterul clădirii vor fi expuse artefacte care vor demonstra vechimea locuirii umane la Dunărea de Jos, cu obiecte din neolitic, din epoca bronzului, a fierului, vestigii getice şi romane, acestea din urmă provenind mai ales din săpăturile arheologice de la Barboşi, cu care va începe lumea vieţii creştine în zonă.
Pentru perioada Evului Mediu, vor fi prezentate valori creştine arheologice din zonă – în special de la Dinogeţia – Garvăn, dar nu numai. Printre alte teme va fi prezentată succint activitatea Mitropoliei Proilaviei, cu reşedinţa la Brăila, destinată a purta de grijă creştinilor ortodocşi din raialele otomane de la nord de Dunăre şi Marea Neagră, şi care a funcţionat începând din preajma anului 1540 până la pacea de la Adrianopol (1828).
Întrucât zona istorică a actualei Eparhii cuprinde teritorii aflate în Evul Mediu în principatele Moldova şi Ţara Românească, această situaţie va fi ilustrată cu valori de excepţie privind viaţa culturală şi religioasă a românilor creştini din vremea domniilor lui Vasile Lupu, Matei Basarab şi a Sfântului Domnitor martir Constantin Brâncoveanu.
Altă temă majoră va fi ilustrată cu documente şi valori de artă care au legătură cu înfiinţarea de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a Episcopiei Dunării de Jos a cărei jurisdicţie cuprindea sudul Basarabiei – judeţele Ismail şi Bolgrad, precum şi judeţele Covurlui şi Brăila. Pornind de la acest moment, se va prezenta succesiunea ierarhilor Eparhiei, ilustrată în vitrine speciale ce vor adăposti veşmintele lor ceremoniale, portretele acestora, acte şi lucrări care vor ilustra activitatea de organizare a Bisericii Ortodoxe Române în spaţiul Dunării de Jos şi al Dobrogei.
Alte teme majore vor prezenta, prin certe vestigii, instituţiile de învăţământ teologic şi laic constituite în cadrul Eparhiei prin purtarea de grijă a ierarhilor: Seminarul Teologic din Galaţi, liceele ortodoxe de la Brăila, organizarea învăţământului românesc de stat şi confesional la gurile Dunării şi în Dobrogea, profesorii şi elevii acestor şcoli, iar în situaţia în care spaţiul ne va permite, vom încerca să prezentăm şi aportul acestora la evoluţia economică, politică şi culturală a Statului Român. Muzeul va comemora şi victimele regimului totalitar comunist – cler, intelectuali, simpli enoriaşi care şi-au menţinut, cu preţul sacrificiului suprem, credinţa şi libertatea de gândire.
O mare parte din cele 21 de săli destinate expoziţiei permanente va fi destinată expunerii artei creştin-ortodoxe: icoane începând din secolul XVII, cărţi religioase începând din 1538, broderii, veşminte ceremoniale ale preoţilor şi ierarhilor, documente autentice şi facsimile, hărţi, diferite obiecte din metal, fotografii etc.
Muzeul, care va fi inaugurat în preajma zilei Sfântului Andrei va mai cuprinde ample depozite de carte, icoane, textile, metale, dar şi o sală specială de tezaur, în care vor fi prezentate valori din metale preţioase, precum şi una din broderiile de excepţie ale istoriei moderne române – epitaful realizat în anul 1906 de Ana Roth.
Înainte de a încheia, simt datoria de a mărturisi un fapt fără precedent: înainte de a începe activitatea propriu-zisă de organizare a viitorului muzeu, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a solicitat Centrului pentru Patrimoniu Cultural „Sfântul Constantin Brâncoveanu” al Patriarhiei Române organizarea unui curs de formare profesională a conservatorilor de muzeu, tocmai pentru a crea viitoarele cadre de profesionişti ai viitorului muzeu.
Mircea Sfârlea, consilier patriarhal