În ajunul praznicului Sfântului Apostol Andrei, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, însoțit de Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, înconjurați de un sobor de preoţi şi diaconi au așezat piatra de temelie la biserica închinată „Sf. Ierarh Nectarie şi Sf. Mare Mucenic Efrem cel Nou“ din cartierul Barboşi, oraşul Galaţi. Lăcaşul de cult se ridică, la inițiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, în zona vechiului castru roman descoperit la Bărboşi.
La slujbă au participat numeroşi credincioşi din parohie, copii îmbrăcaţi în costum naţional şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.
În cuvântul de binecuvântare adresat mulţimii de credincioşi aflaţi la primul eveniment marcant din viaţa tinerei parohii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian a vorbit despre legătura dintre piatra pe care a dormit patriarhul Iacov şi piatra de temelie a bisericii, ambele reprezentând aceeaşi scară care uneşte cerul şi pământul. De asemenea, a amintit şi despre vechea cetate de la Bărboşi, care acum 1.700 de ani a fost întărită din grija Sfântului Împărat Constantin, „cel care a venit de această dată să binecuvinteze temeliile noi biserici cu sfintele sale moaște, aduse de Înaltpreasfintitul Părinte Calinic, şi nu întâmplător Dumnezeu a rânduit ca Înaltpreasfinţia Sa să devină sfinţitorul temeliilor noi biserici, vis-à-vis sau în faţa cetăţii Bărboşi, de care este legat numele Sfântului Constantin şi cel al Sfintei Elena. Niciodată Biserica nu-i doar în prezent. Biserica uneşte trecutul care se leagă de Hristos Domnul, de perioada Sf. Apostoli, a Mucenicilor, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi până în zilele noastre. Fericită cetate care a reînviat la Barboşi!…” a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
Înaltpreasfintitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi al Muscelului a amintit despre patricianul daco-roman creştin, Innocens, cel care, pe bună dreptate poate fi numit ,,sfânt”, deoarece rămăşitele sale, care datează de acum mai bine de 1.700 de ani, au rămas în starea în care pot fi observate astăzi, doar prin darul lui Dumnezeu.
„Se vede râvna apostolică cu care Înaltpreasfinţitul Părinte Casian păstoreşte Eparhia Dunării de Jos, iar prin zidirea acestui lăcaş de cult se face legătura în istorie, ca arc în timp, între cetatea Bărboşi, care cu siguranţă a avut un paraclis, şi această biserică, unindu-se trecutul cu prezentul… iar viitorul va aduce bucurie duhovnicească peste locurile acestea!” a arătat Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.
De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa şi-a arătat bucuria pentru hramurile bisericii ce urmează a fi construite, Sf. Ierarh Nectarie şi Sf. Mare Mucenic Efrem cel Nou, amintind că din grija lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, anul acesta a ajuns să se închine la mai mulţi sfinţi, în Grecia, printre care şi Sf. Mare Mucenic Efrem cel Nou ale cărui moaşte sunt la fel ca cele ale creştinului Innocens.
Cu ocazia acestui eveniment, am primit mărturia unei creştine care a participat la aflarea osemintelor lui Innocens. Aceasta ne mărturiseşte că timp de trei zile până la finalizarea săpăturilor, moaştele au fost protejate cu candelă aprinsă, în priveghere şi rugăciune.
La final, s-au oferit copiilor şi credincioşilor prezenţi pachete cu alimente.
Despre creştinul Innocens
În luna noiembrie a anului 2008, Arhiepiscopia Dunării de Jos a primit în custodie relicvele celui mai vechi creştin străromân cunoscut în ţară, Innocens (secolul al III-lea). Cercetările arheologice de la Tirighina-Bărboşi, întreprinse între anii 1976-1979 de către specialişti ai Muzeului Judeţean de Istorie din Galaţi, în colaborare cu cei de la Institutul de Istorie şi Arheologie „A. D. Xenopol” din Iaşi au descoperit noi şi interesante mărturii arheologice referitoare la continuitatea şi romanitatea populaţiei autohtone geto-dacice şi daco-romane din sudul roman al Moldovei, dar şi la certificarea creştinismului în această regiune a Dunării de Jos, încă din secolul al III-lea d.Hr.
„Innocens” este un ofițer dac, în vârstă de aproximativ 30 de ani, aflat în slujba armatei romane, trecut la creștinism, afirmă istoricul Ion T. Dragomir, cel care a condus lucrările de cercetare arheologică. Menționăm că în urma cercetărilor arheologice de la Tirighina-Bărboşi s-au descoperit şaisprezece morminte romane. Mormântul lui „Innocens” este inventariat cu numărul 7. Scheletul este bine conservat, culcat pe spate, având craniul orientat la VNV şi picioarele la ESE. În mormântul lui au fost găsite mai multe obiecte: trei amfore din ceramică, o cățuie, o cutie cilindrică de plumb, trei monede romane de bronz, un opaiț roman, o cruciuliță și o fibulă. Cel mai important element descoperit în acest mormânt este fibula de aur cu greutatea de 21 g, pe care se află incizată o inscripţie cu litere latine „INNOCENS”. Traducerea numelui latin înseamnă „nevinovat”. Potrivit cercetătorilor, acest străromân a fost înmormântat după ritul creştin. În sprijinul afirmaţiei că avem de-a face cu prezența unui mormânt paleocreştin, stau și obiectele paleocreștine, descoperite în contextul arheologic al aceleiași aşezări civile de la Tirighina-Barboşi. Numele „Innocens” este primul nume creştin. Acest nume este prezent în listele primelor atestări de nume creștine din Imperiul Roman, de la sfârșitul secolului al III-lea.
Precizăm că după 1979, timp de 30 de ani, rămășițele pământești ale primului creștin de pe teritoriul românesc au stat la Muzeul de Istorie din Galaţi, iar astăzi se află în capela Palatului Episcopal din Galați.
Pr. paroh Ciprian Oancea