Scurt istoric al aşezării
Comuna Jorăşti din judeţul Galaţi este aşezată pe Valea Covurluiului, la o depărtare de 15 km de oraşul Tg. Bujor. Denumirea satului – Jorăşti – vine de la un cioban cu numele de Jora, care, înainte de anul 1700, a coborât din munţii Vrancei cu oile sale la şes, găsind aici locul potrivit de păşunat, ferit de năvala tătarilor, cu apă din abundenţă; s-a stabilit aici lăsând amintire numele său. Fie din descendenţii săi, fie deodată cu aşezarea pe aceste locuri şi a altor familii, satul s-a mărit, ajungând astăzi la un nr. de cca 700 de familii. La originea lor, locuitorii comunei Jorăşti au fost răzeşi, lucrându-şi terenul propriu, având ca ocupaţie de bază agricultura.
De comuna Jorăşti aparţin şi satele Zărneşti şi Lunca. Tradiţia spune că în nordul comunei Jorăşti, unde acum se află satul Zărneşti, era o moşie a domnitorului Constantin Cantemir. Printre administratorii moşiei Jorăşti a fost şi unul numit Zirnea, care murind, a lăsat satul format în jurul moşiei sale, de unde şi numele satului, ,,Zărneşti”. Satul Lunca se află aşezat pe aceeaşi vale a pârâului Covurlui, la 7 km sud de comuna Jorăşti. Satul de la început a fost aşezat pe moşia boierească a proprietarului Ion Plesnilă.
Biserica ,,Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” din Jorăşti
Prima biserică din Jorăşti a fost zidită de un oarecare Nastea, în prima jumătate a secolului al XVIII-lea (după ştiri vechi, înainte de 1740). Din tradiţia locală se ştie că această biserică a fost profanată de tătari, care au ucis în ea pe călugărul Iosif şi apoi i-au dat foc. După acest moment dramatic, biserica – după spusa bătrânilor – nu s-a mai sfinţit, fie că locuitorii se temeau de o nouă profanare şi ruinare, fie că nu s-au putut realiza condiţiile pentru sfinţirea bisericii. Simţindu-se totuşi nevoia de biserică în această zonă, pentru ca noul sfânt locaş să fie ferit de năvălitori, acesta s-a construit din nou, pe la finele secolului al XVIII-lea (istoricii propun cca 1770), de data aceasta la un loc mai ferit, în partea dreaptă a pârâului Covurluiului. Despre această biserică se ştiu mai multe: avea hramul ,,Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi era făcută din lemn şi vălătuci în paiante, avea clopot, avea catapeteasmă „de muşama” şi era nepardosită, iar acoperişul era din scânduri. Într-o primă etapă au slujit la această biserică ieromonahi (ceea ce ne duce cu gândul că, iniţial ea ar fi avut statut de schit sau mănăstioară), iar mai apoi şi preoţi de mir, dintre care sunt pomeniţi până astăzi: pr. Ilie, pr. Costea Strat, pr. Ciolacu, pr. Gavril Strat şi, cel din urmă, Constantin Strat.
La începutul secolului al XIX-lea, această biserica se risipeşte tot mai mult, de aceea s-a simţit nevoia altei biserici, care s-a şi făcut, prin stăruinţa lui Vasile Cernat. Pe la 1840, pe când se ruinase biserica ,,Sfinţii Împăraţi” de pe vale, a început a se înălţa o altă biserică, având acelaşi hram, însă sus, pe colină. Biserica ,,din vale” încetează a mai funcţiona pe la 1840. La construcţia noii biserici ,,Sfinţii Împăraţi“ de pe deal au contribuit toţi credincioşii, merituoasă fiind strădania preotului Costea Strat. Locaşul a fost sfinţit la 1 noiembrie 1841.
130 de ani s-au bucurat credincioşii din aceste locuri de sfântul locaş. Fiind deteriorat cu timpul, au început însemnate reparaţii în anul 1974, sub păstorirea preotului Gheorghe Dăscălescu, lucrări ce s-au terminat în anul 1978. În anul 1996 au început reparaţii capitale, de consolidare şi înfrumuseţare, cu ajutorul credincioşilor, încheiate în 1997. Între anii 1997-1998 s-au efectuat şi alte lucrări de reparaţii, la exterior şi la interior, biserica fiind pardosită în interior cu marmură. În anul 1999, biserica a fost pictată şi înzestrată cu mobilier din stejar şi brad, precum şi cu cele necesare cultului. Cheltuielile pentru cele amintite mai sus au fost susţinute de către domnul Corneliu Istrate, fiu al satului. Sub conducerea sectorului eparhial de resort, supravegherea lucrărilor a revenit preotului Ionel Rantia. Sfinţirea s-a făcut la 28 mai 2000, de către chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop dr. Casian Crăciun.
Pr. paroh Ionel Rantia