Eveniment istoric

sfantul-sinod-bor

În ziua de 27 septembrie a.c., la Catedrala Episcopală din Galaţi, în prezenţa Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi a altor ierarhi ai Sfântului Sinod, vor avea loc manifestările prilejuite de ridicarea Eparhiei Dunării de Jos în rang de Arhiepiscopie. Cu acest prilej, prezentăm cititorilor noştri Hotărârea in-tegrală a Sfântului Sinod din şedinţa sa de lucru din data de19 iunie 2009, precum şi câteva studii referitoare la principalele motivaţii care susţin această hotărâre:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa sa din ziua de 19 iunie 2009, a luat în examinare Procesul-Verbal al şedinţei Sinodului Permanent din 18 iunie 2009 cuprinzând propuneri de stabilire a unor criterii pentru ridicarea în rang de arhiepiscopie a unor episcopii vechi, precum şi de acordare a rangului de arhiepiscop onorific unor episcopi cu activitate ierarhică şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

În Procesul-Verbal al Sinodului Permanent s-a consemnat că: pe temeiul prevederilor art. 17 din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, şedinţa de lucru a fost convocată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care a şi prezidat-o; au fost prezenţi ierarhii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) din Statut, inclusiv cei desemnaţi prin hotărârea nr. 636/26 februarie 2009 a Sfântului Sinod; a absentat motivat Înaltpreasfinţitul Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului.

Plenul Sfântului Sinod a fost informat că, pe baza referatului întocmit de Cancelaria Sfântului Sinod, cu aprobarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sinodul Permanent a luat act şi a aprobat cu unanimitate următoarele consideraţii în legătură cu prevederile statutare, motivaţiile şi criteriile pentru propunerea de ridicare în rang de arhiepiscopie a unor episcopii vechi, precum şi de acordare a rangului de arhiepiscop onorific unor episcopi cu activitate ierarhică şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii:

A. Prevederile art. 7 alin. (3) din Statut referitoare la ridicarea unor episcopii în rang de arhiepiscopii şi a chiriarhilor lor în rang de arhiepiscopi şi practica din trecut a Bisericii noastre în această problemă, cu precizarea că propunerile de ridicare în rang de arhiepiscopii a unor episcopii vechi se fac de către Patriarh în consultare cu Sinodul Permanent, întrucât nu produc modificări administrativ-teritoriale;

B. Prevederile art. 7 alin. (3)-(5) din Statut în legătură cu acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi, cu reamintirea modului similar în care Sfântul Sinod a mai soluționat astfel de propuneri în trecut;

C.  Motivaţiile care au determinat propunerile de ridicare în rang de arhiepiscopii a unor episcopii vechi şi pentru acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi: a). În anul 2009 – se aniversează 650 de ani de la întemeierea Mitropoliei Ţării Româneşti (Ungro-Vlahiei); b). În anul 2010 – se aniversează 125 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei şi 85 de ani de la înălţarea la rangul de Patriarhie a Bisericii Ortodoxe Române; c). În ultimii 19 ani s-au înfiinţat multe episcopii noi, iar cele cu vechime de 600, 500 sau 300 de ani nu au fost ridicate în rang; d). Acordarea titlului personal de arhiepiscop onorific constituie un gest de apreciere şi încurajare a unor ierarhi care-şi desfăşoară activitatea într-un anumit context misionar;

D. Criteriile pentru ridicarea în rang de arhiepiscopii a unor episcopii vechi: a). Consolidarea instituţională a unor episcopii cu o vechime neântreruptă de 300 de ani sau/şi care au avut în trecut rang de mitropolie sau arhiepiscopie; b). Consacrarea importanţei unor scaune episcopale mai vechi de 200 de ani, dobândită de-a lungul istoriei prin contribuţiile la păstrarea şi consolidarea unităţii interne a Bisericii Ortodoxe Române; c). Contribuţia la susţinerea şi promovarea duhovnicească a vieţii bisericeşti, păstrarea identităţii ortodoxe, îmbogăţirea patrimoniului spiritual-cultural, bisericesc şi naţional, susţinerea şi dezvoltarea culturii, scrisului şi învăţământului teologic, precum şi a vieţii monahale; d). Aprecierea activităţii unor episcopi care păstoresc la episcopii cu trecut istoric recunoscut şi pe teritoriul cărora au existat arhiepiscopii sau  mitropolii a căror existenţă a fost curmată din cauza vitregiilor vremii.

E.  Criteriile pentru acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi:

a). Ridicarea nivelului de reprezentare administrativ-bisericească a unor eparhii în contextul realităţilor multiconfesionale din zonele pastoral-misionare respective;  b). Evidenţierea unor episcopi care s-au remarcat printr-o activitate ierarhică pilduitoare, precum şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

De asemenea, pe baza consideraţiilor prezentate la punctele A-D, Comisia canonică, juridică şi pentru disciplină a prezentat Sfântului Sinod, spre examinare şi aprobare, următoarele propuneri făcute de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în consultare cu Sinodul Permanent privind:

I.    Ridicarea unor episcopii în rang de arhiepiscopii şi pentru acordarea rangului de arhiepiscop chiriarhilor acestora:

1. Episcopia Râmnicului, din Mitropolia Olteniei, funcţionează neântrerupt, la Râmnic, din anul 1503 (506 ani), fiind înfiinţată în vremea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, organizator al vieţii bisericeşti din Ţara Românească, care păstorea ca Mitropolit al Ţării Româneşti.

2. Episcopia Romanului, din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, funcţionează neântrerupt ca episcopie, la Roman, din anul 1408 (601 ani), socotit anul întemeierii acesteia de către domnitorul Alexandru cel Bun.

3. Episcopia Buzăului şi Vrancei, din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, funcţionează neântrerupt ca episcopie, la Buzău, din anul 1503 (506 ani), fiind înfiinţată în vremea Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, organizator al vieţii bisericeşti din Ţara Românească, care păstorea ca Mitropolit al Ţării Româneşti.

4. Episcopia Argeşului şi Muscelului, din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, are 333 ani de existenţă până în prezent, dintre care 158 ca scaun mitropolitan al Ţării Româneşti (1359-1517) şi 175 de ani ca scaun episcopal (reânfiinţat la Curtea de Argeş, la 17 octombrie 1793-1949 şi apoi, din 1990 până în prezent).

5. Episcopia Dunării de Jos, din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, este continuatoarea istoricului scaun al Mitropoliei Proilaviei cu o vechime de 248 de ani (1580-1828), iar ca episcopie are o vechime de 148 ani (înfiinţată prin decretul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 17 noiembrie 1864, cu sediul la Ismail, iar din 1879 cu sediul la Galaţi).

6. Episcopia Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi Hunedoarei, din Mitropolia Banatului, funcţionează neântrerupt ca episcopie, la Arad, din anul 1706 (303 ani), după ce Episcopul Isaia Diacovici mută sediul Episcopiei de la Ienopole-Lipova la Arad, eparhia fiind recunoscută prin diploma imperială din 15 aprilie 1706.

Având  în vedere că potrivit prevederilor art. 7 alin. (3) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, atât ridicarea unor episcopii vechi în rang de arhiepiscopii, cât şi acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi se aprobă de către Sfântul Sinod la propunerea Patriarhului României făcută în consultare cu Sinodul Permanent;

Apreciind ca îndreptăţite argumentele şi criteriile prezentate de Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi însuşite de Sinodul Permanent în sprijinul ridicării la rangul de arhiepiscopie a unor episcopii cu o vechime neântreruptă de peste 300 de ani şi a acelora care au avut în trecut titlul de mitropolie sau arhiepiscopie, precum şi a acordării rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi care s-au remarcat prin activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii;

Luând act că este necesar ca Sfântul Sinod să aprobe ordinea în dipticele Bisericii Ortodoxe Române a episcopiilor propuse pentru ridicarea la rangul de arhiepiscopie ţinând seama de: vechimea şi ordinea celorlalte scaunearhiepiscopale existente, de înşiruirea tradiţională în dipticele Bisericii noastre a episcopiilor propuse pentru ridicarea în rang de arhiepiscopii, în considerarea vechimii acestora, a împărţirii administrativ-teritoriale de stat (Can. 17 – IV Ec; 38-VI Ec.) şi a importanţei cultural-sociale a municipiilor în care îşi au sediul, principii consemnate la adoptarea hotărârii nr. 3504/1998 a Sfântului Sinod în şedinţa de lucru din 15 iulie 1998;

Ţinând seama că în conformitate cu prevederile Can. 12 – IV Ec, precum şi în aplicarea prevederilor art. 7 alin. (2) din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, potrivit cărora „Titulatura mitropoliţilor, arhiepiscopilor şi episcopilor este cea a eparhiei pe care o păstoresc ”, este necesar ca Sfântul Sinod să aprobe acordarea rangului de arhiepiscop chiriarhilor episcopiilor cu vechime neîntreruptă de peste 300 de ani sau celor care au avut în trecut titlul de mitropolie sau arhiepiscopie, propuse pentru ridicarea la rangul de arhiepiscop;

Cunoscând că potrivit prevederilor statutare bisericeşti, în cazul acordării rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi, trebuie să se aibă în vedere că „eparhia îşi păstrează în continuare locul stabilit în dipticele canonic şi administrativ al Bisericii Ortodoxe Române” (art. 7 alin. (3) din Statut), că „Membrii Sfântului Sinod cărora li se acordă ranguri onorifice cu titlu personal vor fi înscrişi în lista membrilor Sfântului Sinod şi pomeniţi la slujbele religioase după mitropoliţii, respectiv, după arhiepiscopii din ordinea administrativă a Bisericii Ortodoxe Române ” (art. 7 alin. (4) din Statut) şi că „Succesorii în scaunul arhiepiscopilor şi episcopilor care au primit ranguri onorifice cu titlu personal nu preiau dreptul de a folosi aceste ranguri” (art. 7 alin. (5) din Statut);

Întrucât în cadrul discuţiilor care au avut loc au fost prezentate şi însuşite de plenul Sfântului Sinod următoarele propuneri care să completeze hotărârea Sinodului Permanent:

1). Necesitatea ca titulatura Arhiepiscopiei Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului să fie Arhiepiscopia Aradului, pentru a reflecta aria sa pastoral-misionară actuală în conformitate cu organizarea administrativ-teritorială a statului; 2). Necesitatea ca titulatura Arhiepiscopiei Romanului să fie Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, pentru a reflecta continuitatea istorică a scaunului de la Roman, precum şi faptul că cea mai mare parte a ariei pastoral-misionare a Eparhiei este în judeţul Bacău; 3). Necesitatea ca, în conformitate cu prevederile art.88 lit. K) din Statut, la episcopiile ridicate în rang de arhiepiscopie, arhiereii-vicari în funcţie sau cei care vor fi aleşi să poarte titlul de episcopi-vicari;

Constatând că este necesar să se ţină seama de faptul că ridicarea unor episcopii vechi în rang de arhiepiscopii şi acordarea rangului cu titlul personal de arhiepiscop onorific unor episcopi se constituie ca evenimente misionar-pastorale şi spiritual-culturale în viaţa eparhiilor respective, fiind necesar ca programul ceremoniilor solemne să fie trimis Patriarhiei Române cu 2-3 luni înainte de proclamare, pentru consultare în vederea definitivării şi stabilirii agendei pastorale;

Ca urmare a referatului Comisiei canonice, juridice şi pentru disciplină prin care şi-a însuşit propunerile Preafericitul Părinte Patriarh Daniel făcute în consultare cu Sinodul Permanent; a propunerilor formulate în plenul şedinţei sinodale, precum şi a votului unanim exprimat, Sfântul Sinod a hotărât:

1. Ia act şi aprobă Procesul-Verbal al Sinodului Permanent cuprinzând rezultatul consultărilor cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel privind criteriile şi propunerile de ridicare în rang de arhiepiscopie a unor episcopii cu o vechime neântreruptă de peste 300 de ani şi a acelora care au avut în trecut titlul de mitropolie sau arhiepiscopie, precum şi de acordare a rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi care s-au remarcat prin activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

2.   Aprobă următoarele criterii pentru ridicarea a unor episcopii cu o vechime neântreruptă de peste 300 de ani şi a celora care au avut în trecut titlul de mitropolie sau arhiepiscopie în rang de arhiepiscopii şi înălţarea chiriarhilor lor la rangul de arhiepiscopi:

a.     Consolidarea instituţională a unor episcopii cu o vechime neântreruptă de peste 300 de ani sau care au avut în trecut rang de mitropolie sau arhiepiscopie;

b.     Consacrarea importanţei unor scaune episcopale mai vechi de 200 de ani, dobândită de-a lungul istoriei prin contribuţiile la păstrarea şi consolidarea unităţii interne a Bisericii Ortodoxe Române;

c.    Contribuţia la susţinerea şi promovarea duhovnicească a vieţii bisericeşti, păstrarea identităţii ortodoxe, îmbogăţirea patrimoniului spiritual-cultural bisericesc şi naţional, susţinerea şi dezvoltarea culturii, scrisului şi învăţământului teologic, precum şi a vieţii monahale;

d.  Ridicarea nivelului de reprezentare administrativ-bisericească a unor eparhii în contextul realităţilor multiconfesionale din zonele pastoral-misionare respective.

3.   Aprobă următoarele criterii pentru acordarea rangului cu titlul personal de arhiepiscop onorific unor episcopi eparhioţi:

a.  Recunoaşterea importanţei pastoral-misionare, administrativ-sociale şi cultural-naţionale a unor scaune episcopale vechi, în trecut şi astăzi;

b.   Evidenţierea unor episcopi care s-au remarcat printr-o activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii.

4.     Aprobă înălţarea următoarelor episcopii la rangul de arhiepiscopii, cu modificarea adecvată a titulaturilor lor şi înscrierea acestora în art. 6  alin. (2) par. A din Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române astfel:

Episcopia Râmnicului să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Râmnicului, cu sediul în municipiul Râmnicu Vâlcea (cap. V pct. 23)

Episcopia Romanului să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, cu sediul în municipiul Roman (cap. II pct. 13)

Episcopia Buzăului şi Vrancei să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, cu sediul în municipiul Buzău (cap. I pct. 5)

Episcopia Argeşului şi Muscelului să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, cu sediul în municipiul Curtea de Argeş (cap. I pct. 4)

–  Episcopia Dunării de Jos să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Dunării de Jos, cu sediul în municipiul Galaţi (cap. I pct. 6)

Episcopia Aradului, Ienopolei, Hălmagiului şi Hunedoarei, să fie înscrisă ca Arhiepiscopia Aradului, cu sediul în municipiul Arad (cap. VI pct. 27).

Noile modificări vor fi incluse de către Comisia sinodală pentru Statut şi regulamente în cadrul propunerilor de completare şi amendare a Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române.

5. Aprobă ca noile arhiepiscopii să fie înscrise în dipticele Bisericii Ortodoxe Române după scaunele arhiepiscopale existente în interiorul graniţelor ţării, astfel:

–  Arhiepiscopia Tomisului

– Arhiepiscopia Târgoviştei

– Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor

– Arhiepiscopia Alba Iuliei

– Arhiepiscopia Râmnicului

– Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului

– Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei

– Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului

– Arhiepiscopia Dunării de Jos

–  Arhiepiscopia Aradului

– Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi.

6. Aprobă acordarea rangului de arhiepiscop chiriarhilor episcopiilor care au fost înălţate la rangul de arhiepiscopii, urmând a purta următoarele titulaturi în acord cu rangul şi titulatura eparhiilor pe care le păstoresc, începând cu data proclamării solemne prin Gramată Patriarhală a acestor înălţări în rang:

–  Preasfinţitul Gherasim va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului

–  Preasfinţitul Eftimie va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Eftimie, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului

–  Preasfinţitul Epifanie va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Epifanie, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei

–   Preasfinţitul Calinic va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului

–    Preasfinţitul Casian va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos

–   Preasfinţitul Timotei va purta titulatura Înaltpreasfinţitul Timotei, Arhiepiscopul Aradului

7. Aprobă acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific următorilor episcopi eparhioţi: Preasfinţitului Episcop Justinian al Maramureşului şi Sătmarului, precum şi Preasfinţitului Episcop Ioan al Covasnei şi Harghitei, urmând ca eparhiile pe care le păstoresc să-şi păstreze, în continuare, locul stabilit în dipticele canonic şi administrativ al Bisericii Ortodoxe Române.

8.      Aprobă ca titulaturile ierarhilor eparhioţi cărora li s-a acordat rangul cu titlul personal de arhiepiscop onorific să fie următoarea, începând cu data proclamării solemne prin Gramată Patriarhală a acestor acordări de ranguri:

a.  Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Justinian, Episcopul Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului;

b.    Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

9.     Aprobă ca noii arhiepiscopi onorifici să fie înscrişi în lista ierarhiilor Sfântului Sinod şi pomeniţi la slujbele religioase după arhiepiscopii din ordine administrativă a Bisericii Ortodoxe Române, în ordinea redată la punctul 5 din prezenta hotărâre.

10.     Cancelaria Sfântului Sinod va întocmi Gramatele Patriarhale pentru ridicarea în rangul de arhiepiscopii a episcopiilor care s-au aprobat şi acordarea rangului de arhiepiscop chiriarhilor lor, precum şi pentru acordarea rangului de arhiepiscop onorific episcopilor cărora li s-a acordat acest rang cu titlu personal.

11.     Aprobă ca, în conformitate cu prevederile art. 88  lit. K) din Statut, la episcopiile ridicate în rang de arhiepiscopie, arhiereii-vicari în funcţie sau cei care vor fi aleşi să poarte titlul de episcopi-vicari.

12.    Întrucât ridicarea unor episcopii vechi în rang de arhiepiscopii şi acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific unor episcopi se constituie ca evenimente misionar-pastorale şi spiritual-culturale în viaţa eparhiilor respective, atât proclamarea solemnă a ridicării în rang de arhiepiscopii şi a acordării rangului de arhiepiscop, cât şi acordarea rangului cu titlu personal de arhiepiscop onorific, se vor desfăşura în cadrul unor ceremonii locale, cu prilejul unor evenimente bisericeşti importante ce vor avea loc (canonizări de sfinţi, aniversări bisericeşti locale deosebite, mari sărbători bisericeşti prilejuite de cinstirea unor sfinţi etc.), pe baza programelor ce vor fi prezentate cu 2-3 luni înainte, datele urmând a se stabili de către Patriarhul României în acord cu Mitropolitul locului şi cu episcopul implicat.

Aducându-vă la cunoştinţă această hotărâre a Sfântului Sinod, Vă rugăm să binevoiţi a lua act pentru cele de urmare.

Cu frăţească întru Hristos îmbrăţişare,

PREŞEDINTELE SFÂNTULUI SINOD

+DANIEL

ARHIEPISCOP AL BUCUREŞTILOR,

MITROPOLIT AL MUNTENIEI ŞI DOBROGEI, LOCŢIITOR AL TRONULUI CEZAREEI CAPADOCIEI ŞI PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE


45. Manastirea si Asezamantul Sf. Ioan Casian 1