Încă pe când se afla pe scaunul mitropolitan de la Iaşi, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întruchipat în persoana sa modelul de slujire dinamică, concretă şi eficientă al ierarhului implicat în viaţa credincioşilor, împlinind cu râvnă misiunea de arhipăstor al unei mari eparhii şi mitropolii, prin numeroase programe pastorale şi misiona-re. Şi ca Patriarh, Preafericirea Sa continuă slujirea arhipăstorească prin cele trei direcţii majore ale misiunii sacerdotale: slujire liturgică, educaţie creştină şi activitate filantropică.
Acesta este şi crezul Preafericirii Sale, mărturisit într-un interviu acordat imediat după ceremonia de învestire în noua demnitate eclesia-lă: „Dragostea faţă de Ortodoxie nu trebuie exprimată doar în atitudini defensive şi în temeri excesive, ci mai ales în faptele lucrării pastorale şi misionare concrete, după modelul Sfinţilor Apostoli, pe care Hristos Domnul Cel răstignit şi înviat nu i-a lăsat încuiaţi de teamă într-o casă din Ierusalim, ci i-a trimis la propovăduire sau misiune în toată lumea păgână din vremea lor.”
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – ierarh al rugăciunii
Este îndeobşte cunoscută dragostea şi râvna Preafericirii Sale pentru slujire, pentru Liturghie şi pentru „diaconia” de după Sfânta Liturghie prin filantropie creştină faţă de cei nevoiaşi.
Una dintre principalele preocupări majore ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost, încă de la urcarea pe tronul patriarhal, aceea a unităţii liturgice în cadrul Patriarhiei Române. Astfel că, sub binecuvântarea sa, au apărut, la Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, reeditări ale unor importante cărţi de cult, diortosite, îndreptate şi corectate gramatical. Clerul, dar şi credincioşii s-au bucurat deopotrivă de acest dar oferit prin binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin persoana PF Părinte Patriarh Daniel: o nouă ediţie sinodală a Sfintei Scripturi; ediţia jubiliară a Liturghierului, însoţită de expoziţia jubiliară „Biblia şi Liturghia“; albumele „Manuscrisele Sfântului Sinod“, „Colina Bucuriei“; prima ediţie a Liturghierului în limbajul mimico-gestual liturgic românesc; albumul „Patriarhia Română. Misiune. Organizare”.
La acestea se adaugă iniţierea unei noi ediţii a „Filocaliei române” (vol. 1-12), din care au şi apărut primele două volume; iniţierea, cu aprobarea Sfântului Sinod, a noii serii a colecţiei „Părinţi şi Scriitori bisericeşti”, având ca prioritate publicarea operei integrale a operei Sfântului Vasile cel Mare şi a operei Sfântului Grigorie de Nazianz; iniţierea antologiei patristice tematice „Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri” în 7 volume (proiect aflat în derulare); publicarea, cu aprobarea Sfântului Sinod, a „Enciclopediei Ortodoxiei Româneşti”.
Pe lângă aceste trei volume au mai fost tipărite importante lucrări patristice, biblice, liturgice etc. A fost inaugurată o nouă serie, intitulată „Sapientia socialis”.
Un alt efort spre împlinirea slujirii frumoase în faţa Arhiereului Hristos a fost declararea anului 2008 ca „An omagial al Sf. Scripturi şi al Sf. Liturghii”, prilej cu care s-a dorit intensificarea trăirii Sf. Scripturi în viaţa creştinului în acord cu participarea la Sf. Liturghie. Astfel că, la iniţiativa Preafericitului Părinte Daniel şi cu aprobarea Sf. Sinod, au avut loc numerose manifestări religios-misionare care au avut în prim-plan Scriptura şi Liturghia ca pe valori perene ale Bisericii noastre. Ca exemplificare, arătăm că numai în anul 2009 s-au tipărit 42.000 de exemplare Biblii şi 25.584 de exemplare din Noul Testament, iar, în colaborare cu Societatea Biblică, 7.000 de exemplare Biblii cu caractere mari.
În anul 2010, proclamat în Patriarhia Română „Anul omagial al Crezului Ortodox şi al Autocefaliei româneşti”, au fost publicate, tot la iniţiativa PF Părinte Patriarh Daniel, trei volume închinate marelui eveniment bisericesc de acum 126 de ani: „Autocefalia: libertate şi demnitate”; „Autocefalie şi responsabilitate”; „Autocefalie şi comuniune”.
De asemenea, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod a luat următoarele hotărâri cu privire la intensificarea activităţii organismelor centrale bisericeşti în domeniul pastoral, misionar, cultural:
• Înfiinţarea unei Subcomisii de muzică psaltică şi liniară, afiliată Comisiei teologice, liturgice şi didactice a Sfântului Sinod;
• Editarea unei ample sinteze academice intitulată „Istoria monahismului ortodox român de la origini până astăzi“;
• Aprobarea de către Sfântul Sinod a textului Slujbei Preasfintei Treimi în forma prezentată de Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – om al Sfinţilor şi sfinţeniei
Continuând lucrarea sfântă de canonizare şi cinstire a sfinţilor români, începută de predecesorii săi în scaunul patriarhal, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a iniţiat personal sau a sprijinit solicitările eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române de canonizare a unor noi sfinţi români, astfel că Sfântul Sinod a aprobat canonizarea şi proclamarea solemnă a următorilor sfinţi: Sfinţii Martiri şi Mărturisitori Năsăudeni (12 noiembrie); 9 Sfinţi cuvioşi nemţeni; Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti (28 octombrie), Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul (1 septembrie), Sfântul Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie), Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (26 iulie), precum şi proclamarea solemnă a înscrierii în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Ierarh Atanasie al III-lea, patriarhul Constantinopolului (2 mai).
Strâns legat de cinstirea sfinţilor şi reflectarea acesteia în Calendarul bisericesc stă şi aprobarea Sfântului Sinod privind stabilirea datei de pomenire a Sfântului Sfinţit Mucenic Ciprian al Cartaginei la 13 septembrie şi comunicarea acestei hotărâri tuturor Bisericilor Ortodoxe surori; demersurile iniţiate de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în legătură cu aprobarea prin lege a sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României – 30 noiembrie şi a sărbătorii Adormirii Maicii Domnului–15 august, ca sărbători legale nelucrătoare.
Tot în duhul evlaviei faţă de sfinţi, Preafericirea Sa a înlesnit pentru credincioşii români, pelerinajul la sfintele moaşte ale sfinţilor din ţară şi străinătate. Amintim doar câteva:
• Pelerinajul la moaştele Sfântului Apostol Pavel, aduse de la Mitropolia din Veria (Grecia), cu prilejul resfinţirii Catedralei patriarhale şi a hramului acesteia (23-29 octombrie 2008);
• Pelerinaj la moaştele Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, aduse de la Mitropolia de Corint, Grecia (23 noiembrie 2008);
• Pelerinaj la moaştele Sfântului Grigorie Palama, aduse de la Mitropolia din Veria, Grecia, cu prilejul împlinirii a 650 de ani de la mutarea sa la Domnul (29 aprilie-1 aprilie 2009).
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – promotor al filantropiei creştine
Deşi aflată în vremuri de restrişte, ca de altfel întreaga societate românească, Biserica ortodoxă strămoşească a reuşit, graţie întâistătătorului ei, să găsească mijloace materiale sau financiare pentru a oferi şi celor mai nevoiaşi dintre credincioşii săi. Despre filantropie, Preafericirea Sa spunea: „Dacă există o forţă spirituală, o convingere că Liturghia se întregeşte cu filantropia, iar filantropia trebuie să aibă la bază Liturghia, vom găsi şi mijloacele materiale!”.
Unul dintre cele mai importante realizări în plan social-filantropic din primul an de păstorire al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel este semnarea Protocolului de cooperare în domeniul incluziunii sociale, încheiat între Patriarhia Română şi Guvernul României (2 octombrie 2007), care are ca scop reglementarea şi coordonarea acţiunilor de cooperare în domeniul incluziunii sociale. De asemenea, a fost semnat Protocolul de cooperare privind parteneriatul în asistenţa medicală şi spirituală încheiat în-tre Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii Publice (24 iulie 2008), prin care s-a stabilit cadrul general de reglementare a acţiunilor de cooperare între cele două instituţii în domeniul asistenţei medicale integrate cu domeniul asistenţei sociale şi spirituale.
Nu mai puţin important este şi înfiinţarea „Federaţiei Filantropia” care are ca scop dezvoltarea cooperării cu celelalte organizaţii nonguvernamentale care funcţionează cu binecuvântarea Bisericii Ortodoxe Române şi cu sectoarele social-filantropice ale eparhiilor, precum şi susţinerea acestora în relaţia cu autorităţile statului şi cu instituţii publice sau private, în vederea realizării unei strategii şi viziuni unitare de lucru în conformitate cu Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române şi cu hotărârile Sfântului Sinod.
Din iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ca proiecte imediate în domeniul social-filantropic, se are în vedere: crearea şi organizarea Centrului Social-Filantropic „Sfânta Treime” al Patriarhiei Române, care va reuni structurile social-filantropice de la nivelul Administraţiei Patriarhale, Arhiepiscopiei Bucureştilor, Federaţia Filantropia, Asociaţia Diaconia, precum şi Centrul de formare continuă, în vederea consolidării misiunii sociale şi a implicării în activitatea social-filantropică, pe baza unei strategii şi viziuni unitare de lucru; depunerea de către Patriarhia Română, în cooperare cu „Federaţia Filantropia” şi I.O.C.C. România, a primelor proiecte pentru finanţare din fondurile structurale.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel – susţinător al educaţiei creştine
Educaţia creştină, o altă coordonată importantă a patriarhatului Preafericitului Părinte Daniel, a fost şi ea înnobilată de diferite eforturi şi reuşite. Cu o bogată activitate în domeniul didactic, fiind timp de aproape 20 de ani preşedintele Comisiei Teologice, Liturgice şi Didactice a Sfântului Sinod, Preafericitul Părinte Daniel a continuat, şi în calitate de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, să dezvolte intensiv câteva proiecte referitoare la educaţia religioasă a copiilor şi tineretului, la asigurarea continuării pregătirii şi perfecţionării clerului după absolvirea unei şcoli teologice, precum şi la adoptarea de măsuri privind activitatea instituţiilor de învăţământ teologic.
Dintre acestea enumerăm câteva:
– Campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”, pentru păstrarea orei de religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal, ca parte a trunchiului comun (140.000 de adeziuni);
– Revizuirea programelor şcolare pentru clasele I-XII, la disciplina religie;
– Proiectul privind transformarea seminariilor teologice liceale ortodoxe, la cerere, în licee teologice ortodoxe, cu dreptul de a şcolariza elevi şi în cadrul celorlalte cicluri şi specializări ale învăţământului preuniversitar;
– Prelungirea cu încă două semestre a perioadei de şcolarizare la specializarea Teologie Pastorală;
– Dezvoltarea la nivel naţional a unui program educaţional naţional anti-drog;
– Revizuirea Metodologiei pentru obţinerea gradelor profesionale de către personalul clerical;
– Înfiinţarea Biroului pentru cateheza parohială, în cadrul Sectorului teologic -educaţional al Patriarhiei Române, precum şi extinderea acestui proiect în cadrul eparhiilor din cuprinsul Patriarhiei Române;
– Proiectul „Centrul parohial pentru copii şi tineri”;
– Proiectul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”;
– Proiectul „Alege şcoala!” în cadrul căruia, la finalul anului 2010, au fost derulate 13 tabere de creaţie, la care au participat gratuit aproximativ 1.700 de copii aflaţi sub riscul abandonului şcolar;
– Armonizarea programelor analitice specifice, la specializarea Teologie Pastorală, astfel încât 80% din conţinuturile acestora să fie comune tuturor facultăţilor de teologie ortodoxă din ţară;
– Concursurile naţionale de creaţie literară „Crezul meu” (2010) şi „Copilul în familie” (2011). Numai în anul 2010, peste 100.000 de copii din toate eparhiile din ţară au fost implicaţi în desfăşurarea Concursului „Crezul meu”. Pe 21 mai 2010 – la hramul Catedralei Patriarhale, laureaţii fiecărei eparhii au venit la Bucureşti, unde au fost felicitaţi şi premiaţi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel;
– Concursul coral anual „Tineri, lăudaţi pe Domnul!”;
– organizarea primei Olimpiade de Religie din istoria învăţământului românesc şi restructurarea Olimpiadei pentru seminariile teologice ortodoxe;
– demersurile necesare pentru menţinerea disciplinei Religie în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi pentru aprobarea noilor planuri-cadru pentru învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil teologic, specializările Teologie Ortodoxă, Muzică Bisericească şi Patrimoniu Cultural (martie 2009);
– reînfiinţarea specializării Teologie Asistenţă Socială în cadrul facultăţilor de teologie din ţară;
– pregătirea Congresului Internaţional de Teologie dedicat Sfântului Vasile cel Mare.
– elaborarea lucrării „Apostolat educaţional. Ora de religie – cunoaştere şi devenire spirituală” referitoare la importanţa orei de religie în şcoală.
– tipărirea a 120.000 de manuale de religie, care vor fi oferite de Patriarhia Română parohiilor ortodoxe române din diaspora.
Pr. Adrian Portase