Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a mutat în sălaşurile cereşti

ips bartolomeu ananiaÎn seara zilei de 31 ianuarie 2011, după o lungă suferinţă fizică, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Bartolomeu Anania a trecut la Domnul.

După cum a anunţat Consiliul Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, ,,decesul a survenit la Secția de Terapie Intensivă a Clinicii Chirurgie I din Cluj-Napoca, Înaltpreasfinţia Sa fiind înconjurat de medici, prieteni, ucenici şi colaboratori apropiaţi.”

Scurtă incursiune biografică

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a născut la data de 18 martie 1921 din părinţii Ana şi Vasile Anania, în comuna Glăvile-Piteşteana, judeţul Vâlcea. A primit la botez numele de Valeriu (Anania). A fost cunoscut atât pentru activitatea sa misionară, cât şi ca om de litere.

Istoria literaturii române îl reţine ca poet, dramaturg şi memorialist, iar cei 76 de ani care s-au scurs de la debutul poetic din 1935 şi până astăzi îl prezintă cititorilor nu doar ca un scriitor de talent, ca un estet, dar şi ca un iubitor de sensuri şi semnificaţii adânci. Pentru aceste motive, el se înscrie în linia celor care, de la Arghezi şi Voiculescu şi până la Ioan Alexandru, au înţeles că poezia şi scrisul în general ţin de revelaţie şi trebuie să slujească nu doar frumosului, ci şi binelui.

Timp de mai bine de un deceniu, Mitropolitul Bartolomeu Anania a ostenit la traducerea Sfintei Scripturi făcută după Septuaginta. În primul an al mileniului, în 2001, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă publica această tălmăcire în limba română a Bibliei, ca „Ediţie sinodală jubiliară” a Sfintei Scripturi, adnotată şi redactată de chiriarhul cărturar de la Cluj.

Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, artist şi teolog deopotrivă, infirmă, cu exemplul propriei vieţi şi opere, teza conform căreia poezia sau arta de valoare sunt constitutiv eretice şi afirmă, prin aceeaşi operă, că verbul capătă sens autentic numai în măsura în care este cufundat în înţelesurile teologale, veşnice.

Timp de 18 ani (1993-2011) a fost Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului şi, din 2006,  Mitropolit al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului

Pe 18 martie a.c., Mitropolitul Bartolomeu ar fi împlinit 90 de ani.

Rugăciuni şi mesaje de compasiune la trecerea în veşnicie

Imediat după aflarea tristei veşti, în toate bisericile din Patriarhia Română s-au înălţat rugăciuni pentru veşnica odihnă a ilustrului ierarh. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel s-a adresat credincioşilor clujeni şi tuturor creştinilor din ţară, arătând: „Cu mare tristeţe am aflat de trecerea la cele veşnice a Înaltpreasfinţitului Mitropolit Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului în seara aceasta. Considerăm că este o mare pierdere pentru Biserica noastră şi pentru spiritualitatea românească, deoarece Înaltpreasfinţitul Mitro-polit Bartolomeu a fost un apărător al credinţei ortodoxe şi un promotor al spiritualităţii româneşti. A îmbinat credinţa şi cultura într-o armonie roditoare. A arătat experienţa vieţii în ţară şi străinătate. Avea un spirit misionar foarte accentuat şi un dinamism deosebit. În mod cuprinzător a găsit întotdeauna, cu toate că vârsta era înaintată, metode noi de pastoraţie şi se adapta la evoluţia societăţii în aşa fel încât Biserica să fie recunoscută şi respectată prin hotărârile ei, dar mai ales prin activitatea ei şi mă refer aici în primul rând la folosirea mijloacelor moderne de comunicare în masă pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu. Desigur, noi considerăm că în Împărăţia Cerurilor va fi în compania sfinţilor autori ai Sfintei Scripturi, a Sfinţilor Prooroci şi a Sfinţilor Apostoli, pentru că a lucrat cu multă osteneală la traducerea şi diortosirea Sfintei Scripturi. Exprimăm condoleanţele noastre pentru întreaga Arhiepiscopie a Vadului, Feleacului şi Clujului şi pentru întreaga Mitropolie a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului. Dumnezeu să-l odihnească împreună cu drepţii”.

Slujba de prohodire a Mitropolitului Bartolomeu
Slujba de prohodire a Mitropolitului Bartolomeu

De asemenea şi alţi ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au adresat cuvinte de laudă şi mesaje de condoleanţe. Printre acestea s-a înscris şi mesajul de condoleanţe al Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos din care spicuim: „Plecarea dintre noi a Înaltpreasfinţitului Mitropolit Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a îndoliat eparhia unde, timp de 18 ani, a fost destoinic şi demn părinte duhovnicesc. O astfel de plecare, a unui ierarh de talia Înaltpreasfinţitului Bartolomeu, i-a întristat pe toţi cei care i-au cunoscut atât lucrarea sa duhovnicească, dar mai ales lucrarea sa spiritual-culturală şi demnitatea sa de păstor, iubitor al valorilor noastre nepieritoare creştineşti şi româneşti.

Credincioşii şi slujitorii Epis-copiei Dunării de Jos se unesc în rugăciune cu toţi cei care l-au preţuit şi l-au iubit şi doresc ca sufletul lui să fie aşezat în ceata celor aleşi, iar lucrarea lui, mai ales spirituală şi culturală, să nu înceteze, ci să se dăltuiască în viaţa slujitorilor şi credincioşilor pe care i-a păstorit până la ultima clipă a vieţii sale.

Hristos Domnul vieţii veşnice să-i împărtăşească lumina Învierii Sale, căci în viaţă crucea ca jugul a purtat-o şi credinţa a mărturisit-o până la sfârşit!”.

Slujba înmormântării

După ce timp de trei zile, slujitorii şi credincioşii din toate zonele ţării au putut aduce un omagiu la catafalcul Mitropolitului Bartolomeu, în data de joi, 3 februa-rie a urmat slujba înmormântării în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, fiind oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor de Mitropolit al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, împreună cu un sobor de 28 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjuraţi de un sobor impresionant de preoţi şi diaconi.

De asemenea, la înmormânta-rea Mitropolitului Bartolomeu, care a început la ora 12:00, au fost prezente numeroase oficialităţi şi au participat mii de credincioşi, care s-au aflat în Catedrală, dar şi pe esplanada din faţa Catedralei Mitropolitane.

Lumina vieţii omului – moştenire netrecătoare

La sfârşitul slujbei, Întâi-stătătorul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt de învăţătură, în care a evocat personalitatea ierarhului trecut la Domnul, Înaltpreasfinţitul Mitropolit Bartolomeu Anania, din care am selectat:
,,O frumoasă sinteză între tradiţia ortodoxă românească a acatistelor liturgice şi poezia sa este lucrarea „File de acatist”, dedicată Sfântului Martir Ioan Românul (Valahul) şi Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica. „File de acatist” reprezintă o transfigurare a poeziei în rugăciune, pentru a înveşmânta sufletul evlavios al cititorului în odăjdiile de lumină şi bucurie ale comuniunii sfinţilor.

În plan editorial, talentul său literar s-a remarcat în supravegherea atentă a calităţii publicaţiilor de la Centrul Eparhial Cluj, precum şi în intervenţiile sale publice la radio și televiziune.

Ca apărător statornic al tradiţiei ortodoxe româneşti, Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu s-a înscris cu fidelitate în linia marilor ierarhi ortodocşi români, care au evitat, în acelaşi timp, pietismul crispat pe orizonturi minore şi secularismul devastator de valori spirituale. În felul acesta, el a confirmat specificul Ortodoxiei româneşti, care „îmbină simţul răsăritean al misterului (al tainei) cu luciditatea latină” – după cum înţelept se exprima Părintele Dumitru Stăniloae.

În această privință, el cultiva constant legătura dintre credinţă şi cultură, dintre Liturghie şi filantropie, dintre viaţa spirituală a Bisericii şi activitatea ei socială. Din acest motiv, trebuie evidenţiate dorinţa şi eforturile multiple ale ierarhului cărturar de a construi biserici noi acolo unde era nevoie de ele, în oraşe şi sate, dar şi de a organiza instituţii şi programe social-filantropice pentru a ajuta pe cei aflați în dificultate.

Adesea, păstrarea şi promovarea tradiţiei ortodoxe româneşti se manifesta şi în atitudinile sale ferme privind valoarea familiei creştine tradiţionale, călăuzită de învăţătura morală a Sfintei Scripturi şi a Sfinţilor Părinţi, care apără sfinţenia şi unitatea familiei, darul sacru al vieţii copiilor încă din momentul zămislirii lor, demnitatea persoanelor bolnave şi vârstnice, a oamenilor săraci ș.a.

Ca înflăcărat patriot român, care a trăit nu numai în libertate, ci și în timpul mai multor dictaturi, unele de dreapta, altele de stânga, el a militat pentru păstrarea credinței, libertăţii şi demnităţii poporului român.

În încheiere, considerăm că odată cu trecerea timpului lumina vieţii sale pământeşti, lăsată nouă tuturor ca moștenire spirituală, va rodi în cei care au cunoscut-o precum și în cei care o vor cunoaște din studierea operei sale.

Pentru lumina aceasta pe care Arhiepiscopul şi Mitropolitul Bartolomeu o lasă acum moştenire spirituală Bisericii şi poporului român, cu profundă recunoştinţă şi preţuire, ierarhi, cler şi popor ne rugăm lui Dumnezeu, Părintele luminilor, de la Care vine toată darea cea bună şi tot darul desăvârşit (cf. Iacob 1, 17), să aşeze sufletul său în lumina neînserată şi pacea netulburată a Împărăţiei Preasfintei Treimi, în fericirea vieţii cereşti, „unde drepţii ca luminătorii vor străluci!”

Veşnica lui pomenire, din neam în neam!

Înhumarea  în cripta ierarhilor

A urmat cuvântul Preasfinţitului Părinte Irineu Bistriţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, în numele Permanenţei Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, al clerului şi al credincioşilor acestei Eparhii.

După tradiţia bisericească, s-a desfăşurat procesiunea în jurul Catedralei Mitropolitane cu sicriul Mitropolitului Bartolomeu. În procesiune s-au aflat doar slujitorii care au participat la slujbă, iar toţi ceilalţi credincioşi prezenţi au însoţit, de la o anumită distanţă, cortegiul funerar. În timpul procesiunii s-a intonat funebru cântarea „Sfinte Dumnezeule…”.

Onorurile militare au fost date înainte de a se intra în cripta din subsolul Catedralei. În momentul coborârii în criptă, unde a fost depus trupul neînsufleţit al Mitropolitului Bartolomeu, Preafericitul Părinte Patriarh a turnat în chipul sfintei cruci, peste trupul mitropolitului, vin amestecat cu untdelemn, zicând: „Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi, spăla-mă-voi şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi”. În momentul în care a fost aşezată piatra şi a fost pecetluit mormântul, au fost rostite cuvintele: „Se pecetluieşte mormântul acesta până la cea de-a două venire a Domnului nostru Iisus Hristos. Cu semnul Crucii Tale iubitorule de oameni, moartea s-a omorât, iadul s-a prădat şi cei morţi de demult sculându-se au adus Ţie laudă. Pentru aceasta strigăm Ţie, Hristoase Dumnezeule, pe acesta care s-a mutat de la noi odihneşte-l unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc întru Tine ca să slăvim dumnezeirea Ta”.

Patriarhul României – Locţiitor de Mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului

În urma trecerii la cele veşnice a vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, în temeiul prevederilor statutare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a preluat conducerea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, în calitate de Locţiitor de Mitropolit, iar pe cea a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului în calitate de Locţiitor de Arhiepiscop, până la alegerea şi întronizarea chiriarhului canonic.

Din încredinţarea Prea-fericitului Părinte Patriarh Daniel, Preasfinţitul Părinte Irineu Bistriţeanul, Episcop – vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, s-a ocupat de administrarea activităţii curente a Arhiepiscopiei şi a prezentat Patriarhului României spre aprobare lucrările curente, inclusiv procesele verbale ale şedinţelor de lucru ale Permanenţei Consiliului eparhial.

Selecţie de texte din comunicatele de presă ale Patriarhiei Române