Sărbătoare în localitatea Piscu
Credincioșii din comunitatea gălățeană Piscu, în ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nectarie, au trăit momente de binecuvântare și bucurie, avându‑l în mijlocul lor, pe Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.
În prima parte a zilei, ÎPS Sa s‑a aflat în cea de a doua parohie, unde a săvârșit slujba de sfințire a picturii și Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, credincioși din parohie și localitățile vecine, dar și de grupurile de copii de la Şcoala Gimnazială din comuna Piscu, îmbrăcaţi în portul tradiţional românesc, precum şi a grupului de bătrâni „Ştefanienii“.
După slujba de sfințire a picturii, a urmat săvârșirea Sfintei Liturghii, în frumoasa biserică ce primise binecuvântarea noului „veșmânt“, dar și un nou ocrotitor spiritual pe „Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina“ și care devenise neîncăpătoare pentru mulțimea de popor. În cuvântul de învățătură, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre importanța așezării „veșmântului“ pe zidurile bisericii, care este pictura, ordinea și semnificația fiecărui detaliu în această lucrare de împodobire a bisericii: „Pictura unei Biserici Ortodoxe nu este o simplă podoabă estetică, ci ea are o funcție liturgică și anume, ea este veșmântul liturgic al spațiului sacru interior al Bisericii zidite în formă de Cruce. Fără nicio icoană nu se poate săvârși Sfânta Liturghie. Chiar și când se săvârșește Sfânta Liturghie Ortodoxă în afara Bisericii este nevoie să fie cel puțin două icoane: Icoana Mântuitorului Iisus Hristos și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul în brațe. Când vedem o Biserica Ortodoxă vedem Cerul pe pământ, așa cum spune Patriarhul Gherman al Constantinopolului, că Biserica este Cerul pe pământ pentru ca pe pământeni să‑i înalțe duhovnicește la Ceruri. Fiecare icoană, cu toate laolaltă, sunt mai întâi o mărturisire de credință, credința noastră în Întruparea Fiului celui Veșnic al lui Dumnezeu, Fiul cel nevăzut, neapropiat sau inaccesibil, necuprins și mai presus de înțelegere. El se face cuprins, se face apropiat sau accesibil, se face om, ia chip de om pentru ca pe noi, oamenii, să ne îndumnezeiască prin har“.
Apoi, chiriarhul Dunării de Jos, a vorbit despre viața plină de smerenie, iubire și jertfă a Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina, evidențiind câteva aspecte ale vieții și misiunii acestui om ales de Dumnezeu: Sfântul Ierarh Nectarie este cunoscut ca un sfânt taumaturg, vindecător al uneia dintre cele mai cumplite boli cunoscute – cancerul, boală de care el însuşi a suferit şi care i‑a grăbit sfârşitul pământesc. Renumit pentru smerenia, blândeţea, lucrarea rugăciunii inimii şi dragostea sa, Sfântul Nectarie este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai zilelor noastre, mulţi fiind cei care i‑au cerut ajutorul cu nădejde şi credinţă. Sensibil la suferinţa omului, Sfântul Nectarie continuă şi astăzi, prin harul lui Dumnezeu, lucrarea de slujire a celor în suferinţe, necăjiţi şi întristaţi.
După cuvintele pline de îndrumare, învățare și mângâiere, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian în semn de apreciere pentru toată munca și jertfa întru implicarea lucrărilor de pictare și înfrumusețare a bisericii cu hramurile „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ și „Sfântul Ignatie Teoforul“, a acordat părintelui paroh Roberto‑Emilian Bahrim, rangul de iconom stavrofor, iar celor ce au sprijinit constant prin diferite mijloace aceste lucrări de restaurare, le‑au fost oferite diplome de ctitori.
În semn de mulțumire și prețuire pentru credința statornică, hărnicia pentru semeni, cultivarea și promovarea tradițiilor populare românești, doamna Ioana Busuioc ce a prezentat întreaga muncă la târgul organizat de parohia „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul“, anul acesta în ziua de 20 iulie, a primit din partea ierarhului distincţia eparhială „Vrednicia andreiană“.
În continuare, arhipăstorul Dunării de Jos a vizitat micul muzeu din apropierea locaşului de cult, ce cuprinde obiecte vechi tradiţionale şi costume populare, colecţionate din inițiativa preotului paroh şi dorința unor buni credincioşi, programul de la această biserică încheindu‑se prin amintirea celor trecuţi la Domnul, slujitorii şi ctitorii, prin săvârșirea slujbei parastasului.
La orele după‑amiezii, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, a sfințit pictura bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din Parohia Piscu I, oferind și acestei biserici un nou ocrotitor spiritual pe „Sf. Cuv. Dimitrie Basarabov“. La momentul slujbei de binecuvântare, biserica s‑a umplut de mulțimea credincioșilor prezenți, împreună cu autoritățile locale, numeroși tineri ce au dorit să ia parte la acest moment duhovnicesc.
În cuvântul de învățătură chiriarhul le‑a vorbit credincioșilor și despre importanța sfințirii unui locaș de cult. Când noi sfințim biserica și pictura ei cântăm: „Această casă Tatăl a zidit‑o, această casă Fiul a întărit‑o, această casă Duhul Sfânt a înnoit‑o“ și se adaugă „și a sfințit sufletele noastre“. Sfințirea bisericii are un scop precis ‑ sfințirea credincioșilor care intră aici cu credință, evlavie și se roagă în această biserică. De aceea, la sfârșit, după ce s‑a sfințit pictura, noi cu aceeași apă sfințită v‑am binecuvântat pe dumneavoastră care sunteți Biserica cea vie într‑un spațiu arhitectural sfințit, apoi a dăruit preotului paroh Petrişor‑Grigore Stoica rangul de iconom.
Sfințirea picturii bisericii din Parohia Pechea I
Credincioșii din localitatea gălățeană Pechea, în ziua de început a Postului Nașterii Domnului și pomenirii Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț, s‑au bucurat de prezența Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a poposit în această localitate pentru a sfinți pictura bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“ din Parohia Pechea I şi pentru a binecuvânta noul sediu administrativ al Protoieriei Covurlui, construit în curtea locașului de cult.
Binecuvântarea în această biserică, a început mai întâi prin slujba de sfințire a picturii, apoi prin săvârșirea Sfintei Liturghii în prezența unui număr mare de popor, atât credincioși din comunitate cât și din localitățile vecine, autorități locale, prezenți la acest moment sfânt și duhovnicesc, care pe lângă frumusețea ce a împlinit biserica, și anume pictura, în mijlocul tuturor s‑au aflat culorile liniștite și vii ale costumelor tradiționale românești, îmbrăcate de copii de la cele patru școli din comuna Pechea.
În cuvântul de învățătură, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre Sfântul Paisie de la Neamț, arătând că acest sfânt nevoitor și‑a închinat întreaga viață lui Dumnezeu, cu toate cele tulburătoarele ale vremii, că a împletit practicarea rugăciunii neîncetate cu aprofundarea operelor Sfinţilor Părinţi: Rugăciunea aceasta, dacă devine un ritm interior, te poate desprinde de toate grijile lumii. Astăzi foarte mulţi suferă de depresie, care este cauzată de însingurarea omului, determinată la rândul ei de prea multe griji, de slăbirea legăturilor de frăţietate cu ceilalţi. Însă, creştinul nu trebuie să se lase pradă depresiei, căci el o poate depăşi, în primul rând prin rugăciune stăruitoare, această rugăciune minunată de care se bucură şi sfinţii îngeri şi de care se cutremură diavolii. Chemarea numelui lui Hristos aduce în noi puterea Lui, harul Lui, care luminează şi întăreşte mintea.
Apoi ÎPS Sa, a vorbit despre folosul și roadele postului, explicând importanța postului Crăciunului: Este un post de pregătire duhovnicească, de curățire duhovnicească, ca să primim în noi, în peștera trupului nostru și în ieslea sufletului nostru, pe Mântuitorul Iisus Hristos, Care vine în lume și Se face om, pentru ca pe oameni să‑i ridice la viața duhovnicească și dumnezeiască. De aceea prima mare sărbătoare din Postul Crăciunului este Intrarea Maicii Domnului în biserică, la 21 noiembrie. Aceasta înseamnă că Maica Domnului intră în templul din Ierusalim pentru a deveni ea însăși templu sau „biserică sfințită și rai cuvântător“, cum o numesc cântările noastre liturgice. Asemenea Maicii Domnului, care prin rugăciune, curăție și căutarea sfințeniei se pregătește să primească în ea taina Întrupării lui Dumnezeu, și noi, creștinii, trebuie să ne pregătim, să ne curățim, ca să devenim templu sau biserică, să devenim locaș în care poate să locuiască Hristos Domnul.
Postul acesta al Crăciunului este, deci, în primul rând, o pregătire, o sfințire a gândurilor, a simțirilor, a trupului și sufletului nostru prin pocăință, prin Spovedanie și Împărtășanie, prin citirea mai deasă a Sfintei Scripturi și a scrierilor sfinților și printr‑o atenție spirituală deosebită ca să devenim „biserică sfințită“ în sufletele și în trupurile noastre. Prin urmare, Postul Crăciunului, ca abținere de la produse de origine animală, se unește cu rugăciunea și cu împărtășirea euharistică mai deasă, pentru sfințirea noastră, dar și cu milostenia, ca semn al prezenței iubirii milostive a lui Hristos în noi. De fapt, când primești un dar material ți se umple mâna, dar când dăruiești cu bucurie și smerenie ți se umple inima de prezența lui Dumnezeu Cel milostiv în tine. Astfel, Postul Nașterii Domnului este perioada darurilor care se arată în milostenie și culminează cu darurile de Crăciun, ca simbol al răspunsului nostru la multele daruri duhovnicești pe care Dumnezeu Fiul ni le aduce prin întruparea Sa și prin nașterea Sa ca om în peștera Betleemului.
După duhovniceștile cuvinte ale Chiriarhului Dunării de Jos, în semn de recunoștință pentru toată strădania și implicarea în lucrările ce s‑au realizat la această biserică, părintele paroh Marcel‑Silviu Chirilă a primit rangul de iconom stavrofor. Celor ce s‑au jertfit întru această lucrare le‑au fost oferite diplome de ctitor, iar biserica a primit un al doilea hram, pe Sfântul Cuv. Paisie de la Neamț.
După aceste daruri oferite, Arhipăstorul Dunării de Jos, a săvârşit slujba de binecuvântare a noului sediu administrativ al Protoieriei Covurlui, care l‑a primit ca ocrotitor spiritual tot pe Sfântul Paisie de la Neamţ, la această slujbă luând parte preoții din cuprinsul protoieriei, angajații și poporul dreptcredincios.
Vicențiu Tacea