ÎParticiparea celor optzeci de tineri gălăţeni la „ITO‑2019“, din 5‑9 septembrie, de la Craiova, a dat prilejul unor colegi din delegaţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos să ne împărtăşească unele emoţii, sentimente, trăiri care sunt irepetabile. Le dăm cuvântul:
ITO ‑ dialog fără hotare
„«ITO‑2019» se desăvârşeşte prin tinerii care întregesc unitatea bisericii. Aceştia devin pe zi ce trece lumina care domneşte peste întuneric. În mai mare măsură se poate oglindi în persoanele participante şi chiar în cei privitori, bucuria noastră, aducerea lui Dumnezeu, a iubirii celei adevărate între noi, este un proces la îndemâna oricui, dar atât de complex în acelaşi timp. Fără de această întâlnire, noi nu am cunoaşte că nu există hotare între noi şi alţi ortodocşi, există doar limitări ale noastre. Existenţa preoţilor şi a unor oameni care trăiesc într‑o mentalitate curată, ne aduc în bucuria momentului nesfârşit care ţine permanent. Mulţumesc pentru binecuvântarea arhierească şi pentru posibilitatea de a mă fi numărat printre participanţii la această ediţie. Pentru mine, această experienţă este un continuu proces de evoluţie în devenirea mea în Hristos“ (Mihai Mocanu, clasa a XII‑a, Liceul de Artă „Hariclea Darclée“, Brăila).
„În anul mântuirii 2019, Hristos a chemat tinerii ortodocşi din toată lumea, în Cetatea Băniei, la Craiova. Bucuria împărtăşită de noi, tinerii, a fost încununată, precum o regină, cu diadema strălucitoare a Sfintei Liturghii, alături de participarea la sfinţirea bisericii Mănăstirii «Maglavit», moment de mare bucurie duhovnicească, când fiecare dintre noi, dreptslăvitori creştini şi slujitori ai sfintelor altare, am putut păşi în «ceea ce este dincolo de catapeteasmă, în Sfânta Sfintelor». În ciuda provocărilor lumii contemporane şi a prigoanei pornită asupra Bisericii, tinerii au demonstrat încă o dată că «Hristos este în mijlocul nostru». Am cântat cântări sfinte, am slăvit pe Domnul, am ascultat cuvinte duhovniceşti ce ne‑au înălţat pe scara către mântuire. La ITO‑2019, am auzit frecvent o expresie deosebită: «Cu toţii suntem un Potir». Este cea mai frumoasă expresie, dar nu este doar o expresie, ci este o realitate. Noi, tinerii din parohiile ortodoxe din România şi Diaspora, din întreaga lume unde Ortodoxia respiră, suntem Biserica dreptmăritoare şi Potirul Bucuriei. Fiecare dintre noi să ducă în parohia sa, în România şi Diaspora, Harul acesta al Bucuriei, căci Însuşi Mântuitorul Hristos spune: «Unde doi sau trei se roagă în numele Meu, în mijlocul lor sunt şi Eu». Astfel, fiecare am devenit miride în Potirul Bucuriei al lui Hristos Iisus, Căruia I Se cuvin slavă, cinste şi mulţumire, împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh. Amin!“ (Adrian Ștefan Balea, Colegiul Naţional ,,Nicolae Bălcescu“, Brăila).
ITO – corabia pe care se îmbarcă familia tinereţii
„ITO‑2019 Craiova a fost o experienţă inedită. Mulţi aseamănă această reuniune a tinereţii cu un pelerinaj, însă, eu consider că este mai mult decât atât. ITO este o familie, sau, mai bine zis, este o corabie, pe care se îmbarcă o familie spre o călătorie. ITO este un pretext pentru ca tineri de toate vârstele din toate ţările ortodoxe să se întâlnească, să socializeze, să îşi împărtăşească bucuriile, durerile şi, mai ales, credinţa! ITO este un liant între oameni, o insulă de prietenie în acest ocean al vieţii, în care interesele personale, materialismul şi depersonalizarea distrug relaţiile interumane. ITO este un lucru excepţional, deoarece reuşeşte să facă mai mult decât multe ministere la un loc: să facă doi oameni să se îmbrăţişeze. Această ediţie a fost minunată, ca toate de până acum şi ca cele care vor urma. Și, sper să nu aibă sfârşit“ (Paul David Vasile, student, Facultatea de Drept, anul I, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza“, Iaşi).
Gazdele ‑ oameni calzi şi primitori
„ITO reprezintă mereu o bucurie pe care nu o împărtăşeşti singur, ci cu toţi tinerii care vin împreună, alături de oamenii care te privesc şi te admiră. Este, de fiecare dată, o experienţă unică, unde se leagă amintiri de neuitat. Suntem cu toţii un Potir, reprezentăm cu mândrie Biserica şi eparhia, zona din care provenim. Împreună ne întâlnim, ne cunoaştem, ne rugăm, dansăm şi cântăm plini de entuziasm. Anul acesta, în Craiova, m‑am putut bucura de oameni calzi şi primitori, am putut admira istoria oraşului prin intermediul bisericilor, muzeelor şi clădirilor vechi istorice. În cadrul slujbelor am aflat o armonie şi, important, nu contează limba în care se slujeşte. Credinţa, Nădejdea şi Dragostea ne apropie şi împreună înălţăm lui Dumnezeu fierbinţi rugăciuni.
Am avut ocazia să urc undeva la înălţime; acolo am putut simţi şi admira tinerii cum se prindeau în hore şi, ţinând în mâini steagurile, dansând şi cântând, toţi formând o comuniune. În timpul procesiunii prin oraş era impresionant să vezi cum localnicii ieşeau alături de copiii lor, ne zâmbeau şi ne făceau cu mâna. Se citea în ochii lor emoţia şi dragostea pe care o transmiteau tuturor celor patru mii de tineri.
ITO uneşte oameni. Personal, am ocazia de a revedea prieteni dragi sufletului meu, veniţi din diverse eparhii cu care am petrecut timpul alături de ei. Pe străzile Craiovei răsunau vocile noastre, cântam imnul şi ne strigam fiecare numele zonei din care provenim.
Dincolo de impresia generală, noi ‑ gălăţenii ‑ avem una particulară. La întoarcere, am făcut un popas, pentru o gustare. Peste drum, era o casă a unui bătrânel. Când a văzut autocarele şi atâţia copii şi tineri s‑a dus repede în curte şi a cules cât de multe pere a putut şi ne‑a oferit din toată inima fiecăruia în parte. A fost un moment impresionant. Și, pe această cale îi mulţumim!
În toate cele patru zile, oboseala nu s‑a simţit. Tot ce ne‑a înconjurat au fost doar gânduri bune şi energie pozitivă! Am putut să ne bucurăm împreună de participarea la Sfânta Liturghie la biserica Mănăstirii Maglavit ce a fost sfinţită. Peste fiecare dintre noi se coborau şuvoaie de har. Aşezarea ei în pădure, frumuseţea naturii te linişteau. Pictura de asemenea a fost foarte frumoasă şi impresionantă. Aşadar, ITO‑Craiova ne‑a adunat în istorica şi frumoasa cetate a Băniei, şi acest moment se adaugă la amintirile noastre plăcute“ (Narcisa Andreea Florea, Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere).
O întâlnire binecuvântată de Dumnezeu
„Craiova a fost un loc îmbibat în cultură şi frumuseţe veşnică. Pentru mine, ITO a fost o experienţă de neuitat, ocazie în care am cunoscut oameni noi, am aflat poveşti de viaţă demne de urmat şi am experimentat cele mai frumoase stări: veselia, curiozitatea, gingăşia… Consider că am fost binecuvântată de Dumnezeu, căci am fost implicată într‑un eveniment dedicat Lui, şi sper ca, în anii următori, şi alţi tineri să aibă şansa de a participa la această minunată activitate dedicată tinerilor!“ (Andra Pastramă, loc. Ianca, Liceul Teoretic „Constantin Angelescu“, Brăila).
„Din punctul meu de vedere, comparând ediţia de anul trecut cu cea de anul acesta, am observat că cea de anul acesta a încercat să schimbe puţin tiparul, iar acest lucru a putut fi observat încă din prima zi, la ceremonia de deschidere a «ITO‑2019». Pe lângă discursurile pline de învăţătură rostite în faţa miilor de tineri din toate colţurile lumii, festivitatea s‑a încheiat cu un spectacol deosebit de lumini şi efecte vizuale ce au luminat într‑un mod nemaiîntâlnit clădirea prefecturii din Craiova. Am rămas profund impresionat şi de pregătirea voluntarilor care au stat la dispoziţia noastră pe tot parcursul evenimentului şi care ne‑au fost alături pretutindeni. Concluzionând, consider că încercarea de a aduce tinerii încă o dată împreună şi de a‑i apropia de Hristos a fost o reuşită ce m‑a făcut să nu regret niciun moment faptul că sunt aici“ (Ionuţ Duţu, clasa a XII‑a, Colegiul Naţional ,,Mihail Kogălniceanu“, Galaţi).
„Sunt multe evenimente care îţi întregesc viaţa, iar experienţa «ITO‑2019» face parte din această categorie. Întâlnirea se desfăşoară, an de an, la începutul noului An bisericesc, mereu cu un rost, ca să ne îndrume paşii în noul an spre deprinderi bune şi oameni deschişi, implicaţi şi mereu apropiaţi lui Dumnezeu. Acest eveniment al tinereţii are capacitatea să ne deschidă noi orizonturi, să ne schimbe percepţii, să ne apropie şi mai mult de oamenii pe care îi ştim deja. Totodată, ne oferă posibilitatea să cunoaştem oameni pe care, cu o altă ocazie, nu i‑am fi întâlnit. Am trecut prin emoţii, sentimente şi trăiri aparte, unice. De‑a lungul acestor ani, personal, am acumulat experienţă, m‑am maturizat, am schimbat multe în privinţa propriului meu comportament. Un lucru a rămas la fel, iubirea şi aprecierea mea pentru Dumnezeu şi pentru cele sfinte. Am căutat o motivaţie a acestui eveniment şi singura care îmi revine în minte este faptul că oamenii şi ‑ în special tinerii ‑, trebuie să‑L preţuiască pe Dumnezeu, să‑L poarte mereu în sufletul lor, pe Cel mai de preţ dar“ (Alina Toma, anul VI, Facultatea de Medicină Dentară, Galaţi).
„Este primul an de experienţă ITO şi chiar mă bucur că am luat parte la asemenea întâlnire. Pentru a‑mi putea exprima bucuria nu îmi sunt îndeajuns cuvintele din vocabularul nostru. Am cunoscut oameni frumoşi, oameni inteligenţi, am legat prietenii, am învăţat de la aceşti oameni şi sper că şi ei au învăţat ceva de la mine. Mă bucur că mai sunt tineri care încă mai simt flacăra pentru Hristos. Nu mă refer doar la tinerii din România. Am văzut tineri din Egipt, din Grecia cu o credinţă ce îţi trezea o mie de sentimente de admiraţie, mai ales pentru cei care trăiesc în ţări unde Ortodoxia este minoritară. Aştept cu nerăbdare «ITO‑2020» cu aceeaşi bucurie şi credinţă. Hristos în mijlocul nostru!“ (Ionuţ‑Andrei Vorovei, Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Andrei“ ‑ Galaţi).
Credinţa în Hristos, punctul de legătură între noi
„Este al patrulea an când particip la Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi şi pot spune că sunt mai bogată sufleteşte. Participând la ITO dobândeşti harul divin şi, cel mai important, împarţi idei cu ceilalţi copii care au ca punct comun valorile dobândite prin credinţă în Dumnezeu. Este înălţător să cânţi şi să simţi imnul ITO şi să trăieşti fiecare vers al său: «Pe vatra strămoşească înfloriră Credinţă şi nădejde neam de neam. Potirul sfânt ne e acum lumină, în dragoste păstrată pe Altar». ITO pentru mine reprezintă unitate, credinţă, dragoste, neam. Este flacăra care arde necontenit în inimile noastre… este puntea de legătură dintre Dumnezeu şi copii. ITO este iubire şi comunicare, o comunicare prin comuniunea dintre Dumnezeu şi om. ITO este bucurie“ (AnaMaria Cristina Vizuroiu, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Dunărea de Jos ‑ Galaţi).
„În perioada 5‑8 septembrie, am avut bucuria să particip la Întâlnirea Internaţională a Tinerilor Ortodocşi din toată lumea, unde am trăit experienţe frumoase şi am cunoscut persoane noi cu care am legat prietenii. Am fost încântat să reprezint Arhiepiscopia Dunării de Jos, împreună cu alţi tineri mândri să îmbrace costumul tradiţional al zonei din care provin. Fiecare zi a fost un prilej de a cunoaşte noi locuri din frumoasa noastră Oltenie. Oamenii din Craiova, care s‑au pregătit din timp pentru acest eveniment, ne‑au primit cu braţele deschise şi cu multă căldură. Mi‑au plăcut foarte mult temele dezbătute în cadrul workshop‑urilor, împreună cu profesorul coordonator şi cu ceilalţi participanţi, deoarece prin acestea am reuşit să ne arătăm cunoştinţele acumulate în cadrul Bisericii, dar, în acelaşi timp, am avut ocazia să ne dezvoltăm spiritul de echipă şi abilităţile de comunicare. Serile în care diferiţi artişti ne‑au bucurat sufletul, încărcându‑ne cu o energie pozitivă, au fost unele deosebite. Ultima zi, am avut ocazia să participăm la un eveniment minunat, sfinţirea bisericii Mănăstirii Maglavit. Sufletele noastre s‑au unit pentru a ne ruga Bunului Dumnezeu să ne ajute să fim statornici în credinţa noastră şi să ne ofere minţi luminate pentru înţelegerea şi mărturisirea de credinţă a învăţăturii Bisericii noastre strămoşeşti. Îndemn pe cei care încă nu au fost la un asemenea eveniment să meargă negreşit pentru că nu vor regreta“ (Mihai Ariton, clasa a XI‑a, Colegiul Naţional „Spiru Haret“, Tecuci, judeţul Galaţi).
Tinerii noştri, o speranţă pentru viitor
„Noi, gazdele, dăm slavă lui Dumnezeu pentru aleasa cinste şi bucurie de a fi fost gazde pentru această frumoasă şi importantă întâlnire a tineretului creştin ortodox de pretutindeni. Bucuria noastră este proporţională cu distanţa de la care au venit mii de tineri, ca să arate tuturor că au inimile pline de credinţă, nădejde şi dragoste creştină şi că toţi sunt uniţi în Potirul Euharistic al Bisericii, după cum mărturisim şi în imnul ITO ‑ 2019. Această unire minunată este rezultatul a două milenii de dăruire, de jertfă şi unitate de credinţă, de la bravi conducători (martiri uneori) până la oameni de rând care au avut în gând cuvintele Sfântului Apostol Pavel: «Un Domn, o credinţă, un botez». Întâlnirile şi activităţile cu tinerii din diferite eparhii ale Bisericii noastre strămoşeşti au dus la întărirea relaţiilor dintre acestea, rezultând prietenii trainice între tineri şi preoţii însoţitori. Toate acestea au făcut ca bucuria să fie deplină, în ciuda multelor ore petrecute în picioare, în căldură toridă de vară sau în unele lipsuri. Toţi au venit cu credinţa în Dumnezeu, cu nădejdea întâlnirii unor persoane cu aceleaşi principii şi cu dragostea comună pentru Hristos. Considerăm că «ITO 2019» a fost o reuşită, o biruinţă în plină globalizare, o speranţă pentru ţara noastră că cei patru mii de tineri au puterea vestiţilor trei sute de spartani sau a puţinilor ostaşi români care, de‑a lungul istoriei, au ţinut piept miilor de cotropitori“ (Pr. Toni Florentin Ghiră, Parohia Prapor, Amărăştii de Jos, judeţul Dolj).
A consemnat, Ana Maria Fotache,
studentă anul IV, Facultatea de Medicină ‑ Tg. Mureş
foto credit: www.basilica.ro