În 24 iunie, când cinstim Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, nenumăraţi credincioşi din Arhiepiscopia Dunării de Jos au sărbătorit hramul Mănăstirii Măxineni, Sfântul Ioan Prorocul şi Înaintemergătorul Domnului. Un loc spre care au pornit brăileni, gălăţeni, dar şi credincioşii din judeţele vecine.
Sfânta Liturghie a fost oficiată la Altarul de vară din incinta aşezării monahale de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un ales sobor de clerici din eparhie şi ostenitori ai aşezământului monahal.
Mănăstirea Măxineni este situată în judeţul Brăila şi este o ctitorie voievodală din secolul al XVII‑lea, fiind ridicată de evlaviosul Voievod Matei Basarab. Ctitoria a avut şi are rolul de vatră spirituală şi duhovnicească, pe atunci, fiind un obiectiv militar strategic, motiv pentru care era folosită drept aşezământ şi reşedinţă domnească.
Trecută prin multe situaţii extreme şi desfiinţată după al II‑lea Război Mondial, după 1990, mănăstirea a intrat într‑un serios program de restaurare din grija Arhiepiscopului nostru de la Dunărea de Jos, cu sprijinul nemijlocit al profesorului Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, care a condus cercetările arheologice.
Amplul proces de restaurare a început cu multă jertfă şi râvnă duhovnicească în anul 1990, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, la vremea aceea Arhiereu‑Vicar al Dunării de Jos, care a salvat mănăstirea atât pe plan arhitectonic, cât şi spiritual, prin reaşezarea unui ritm de viaţă monahal.
Lucrările de restaurare s‑au încheiat în anul 2018, Anul Centenar al Marii Uniri din 1918, ocazie cu care Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a evidenţiat purtarea de grijă a Chiriarhului nostru, cu timp şi fără timp, pentru a restaura istorica aşazare, numind mănăstirea „un simbol al Crucii şi al Învierii“.
După o readucere aminte a acestor momente importante, în cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a îndemnat pelerinii să vină la biserică şi, mai ales, în acest pitoresc loc de pelerinaj, de la Măxineni. „Rugaţi‑vă, ca să devenim fiecare un altar pe care Se aşează acum Trupul şi Sângele Domnului. În pâinea şi vinul de aici, Duhul Sfânt intrând ‑ pentru rugăciunile fierbinţi ale preoţilor şi poporului dreptcredincios ‑, preface materia, pâinea, în Trupul lui Hristos, iar vinul în Sângele Lui, şi ne cheamă cu El pe cale!“, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa.
Sfânta Mănăstire Măxineni are în patrimoniul său spiritual, pe lângă Moaştele Sfântului Ioan Maximovici, şi pe cele ale altor patru sfinţi, aceştia fiind: Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Ioan Casian şi Sfântul Constantin Brâncoveanu.
Raportându‑se la modelul de vieţuire creştinească, Chiriarhul nostru a accentuat caracterul profund ascetic al Sfântului Ioan Botezătorul, Prorocul şi Înaintemergătorul Domnului şi a prezentat câteva caracteristici esenţiale pe care ar trebui să le urmăm şi noi, nu doar monahii: „Sfântul Ioan Casian a călătorit în Ierusalim şi Constantinopol, apoi în pustia Egiptului, unde a stat ani buni, împreună cu prietenul său, sfântul preot Gherman, tot din Dacia Pontică, şi acolo a aflat toate învăţăturile duhovniceşti, pentru mântuirea călugărilor şi a mirenilor, din experienţa sfinţilor care dormeau câte trei sferturi de oră pe noapte pe o rogojină, în rest totul era o rugăciune. Opera vastă de peste o mie de pagini arată amănunţit cum trebuie în fiecare zi să fie purtarea călugărilor, a fiecărui creştin. În cele douăzeci şi patru de convorbiri duhovniceşti sunt prezentate remedii pentru toate bolile sufleteşti“.
După oficierea Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţia Sa, împreună cu clericii şi credincioşii au săvârşit, în istorica biserică restaurată, slujba de pomenire a binefăcătorilor aşezământului monahal.
„Este un moment de reculegere şi de pomenire a voievozilor ‑ ctitori, începând cu Matei Basarab, şi de cinstire a Sfintelor Moaşte ale Voievodului Martir şi Ctitor Constantin Brâncoveanu, aduse de Preafericitul Patriarh Daniel, cu ocazia resfinţirii sfântului locaş. În acelaşi timp, este şi o mărturie vie a rugăciunilor obştii monahale, a receptivităţii şi a însemnătăţii acestei mănăstiri pentru partea de câmpie a zonei Brăilene“, a spus Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, adresându‑se pelerinilor.
În încheiere, credincioşii care au participat la partea liturgică a zilei au fost invitaţi la agapa frăţească, organizată de mănăstire. De asemenea, pelerinii veniţi pentru venerarea Sfintelor Moaşte aduse spre închinare au primit pachete cu alimente, binecuvântări şi daruri duhovniceşti greu de explicat în cuvinte.
Pr. Mircea Băncilă,
Pr. Alin Marian Constantin