Noi hotărâri sinodale adoptate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședință de lucru

În 25 octombrie 2018, la Sala Sinodală din Reşedinţa Patriarhală, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a avut loc şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul căreia au fost luate următoarele hotărâri:

A fost aprobată solicitarea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei de canonizare a Episcopului Dionisie Erhan al Cetăţii Albe‑Ismail (1934‑1943).

Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetăţii Albe‑Ismail, va fi înscris în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit, anual, în ziua de 17 septembrie.

Episcopul Dionisie Erhan reprezintă una dintre cele mai mari personalităţi eclesiastice basarabene din prima jumătate a secolului trecut, fiind unul dintre luptătorii pentru realizarea statului naţional unitar român. Canonizarea sa de joi, 25 octombrie 2018, s‑a întâmplat în anul în care se împlinesc 100 ani de la alegerea lui ca arhiereu.

Sfântul Dionisie Erhan s‑a numit Dimitrie, după numele de botez, şi s‑a născut în anul 1868, în satul Badar din Republica Moldova. La numai 15 ani, în 28 noiembrie 1883, a intrat în obştea mănăstirii „Suruceni“, din apropierea Chişinăului. A parcurs toate etapele vieţii monahale devenind, pe rând, ra­sofor (în 1890), monah în anul 1899, primind numele Dionisie, ierodiacon în anul 1900 şi ieromonah în 1904.

Remarcându‑se printr‑o via­ţă aleasă, în anul 1908 a fost ales stareţ al mănăstirii Suruceni. „Tânărul stareţ a avut un rol important în afirmarea identităţii româneşti, în cunoaşterea istoriei Bisericii din Basarabia şi în realizarea idealului de unitate naţională în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918, dar şi după“, afirma Preasfinţitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, într‑un articol publicat în Ziarul Lumina.

În mai 1918 a fost ridicat la treapta de arhimandrit, iar în 22 iulie 1918 a fost ales ca Arhiereu ‑ vicar al Arhiepiscopiei Chişinăului şi Hotinului, cu titulatura al Ismailului, fiind hirotonit în Catedrala Mitropolitană din Iaşi. În anul 1934 a fost ales Episcop al Cetăţii Albe şi Ismailului, unde a păstorit până în anul 1940.

După pactul Ribbentrop‑Molotov şi cedarea Basarabiei, s‑a refugiat în ţară, unde a păstorit credincioşii din Episcopia Ar­geşului, între anii 1940‑1941. Ulterior s‑a întors la mănăstirea sa de metanie, trecând la Domnul în 17 septembrie 1943, la Spitalul central din Chişinău.

Demersurile pentru canonizarea Episcopului Dionisie Erhan au aparţinut Episcopiei Basarabiei de Sud. Trupul Episcopului Dionisie Erhan a fost găsit neputrezit în timpul unor lucrări de consolidare, efectuate la Mănăstirea Suruceni, în 10 iulie 2018.

De asemenea, în cadrul lucrărilor Sfântului Sinod au fost aprobate mai multe texte liturgice; a fost aprobat Programul‑cadru pentru anul 2019, „Anul omagial al satului românesc (al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari)“ şi „Anul comemorativ al patriarhilor Nicodim Munteanu şi Iustin Moisescu şi al traducătorilor de cărţi bisericeşti“. Anul 2020 a fost declarat în Patriarhia Română „Anul omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“ şi „Anul comemorativ al filantropilor ortodocşi români“.

Au fost desemnaţi cei trei ierarhi eparhioţi care anual se vor adăuga la membrii de drept ai Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române (Preşedintele Sinodului Permanent şi Mi­tro­poliţii din ţară şi străinătate). Pentru Sinodul Permanent din anul 2019 au fost desemnaţi Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Preasfinţitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi Preasfinţitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Român al Canadei.

A fost evidenţiat sprijinul financiar oferit de către Cen­trele eparhiale unităţilor de învăţământ, în anul şcolar 2017‑2018. Valoarea totală a acestui sprijin oferit de către cele 29 de eparhii s‑a ridicat la suma de 4.939.643,57 RON. Sfântul Sinod a reînnoit apelul la sprijinirea financiară şi materială a unităţilor şcolare care au această nevoie.

În amintitul cadru, Sfântul Sinod a evaluat rezultatele referendumului din 6‑7 octombrie 2018, pentru modificarea art. 48 din Constituţia României.

Pastoraţia şi misiunea Bisericii trebuie să se adreseze nevoilor tinerilor şi familiilor, folosind o cateheză adecvată şi o prezenţă a păstorilor în mijlocul lor. Intensificarea slujirii liturgice, a vieţii parohiale şi a filantropiei sociale  este o prioritate.

Avându‑se în vedere evo­luţiile recente ale situaţiei bisericeşti din Ucraina, Sfântul Sinod reiterează recomandarea din 24 mai 2018, pentru ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să ajungă împreună la o soluţie, păs­trându‑se unitatea de cre­dinţă şi libertatea administrativ‑pastorală, acestea din urmă reprezentând o notă carac­teristică a Ortodoxiei.

Sfântul Sinod subliniază totodată faptul că unitatea se păstrează prin coresponsabilitate şi cooperare între Bisericile Ortodoxe locale, prin cultivarea dialogului şi a sinodalităţii la nivel pan­ortodox, aceasta fiind o necesitate permanentă în viaţa Bisericii.

Unitatea Bisericii este un dar sfânt al lui Dumnezeu, dar şi o mare responsabilitate a ierarhilor, clerului şi credincioşilor mireni. De aceea, Sfântul Sinod îndeamnă la înmulţirea rugăciunii pentru unitate, la cultivarea prin dialog şi reconciliere a iubirii creştine fraterne, care oferă adevărata libertate.

 Biroul de Presă al Patriarhiei Române

Foto: Ziarul Lumina şi  www.basilica.ro