Lucrările Colegiului Decanilor şi Directorilor de Departamente Teologice din cuprinsul Patriarhiei Române, sesiunea de primăvară, s‑au desfăşurat la Târgovişte între 10‑11 mai 2017, în spaţiile Universităţii „Valahia“. Dezbaterile au debutat în dimineaţa zilei de 11 mai, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, care a rostit un cuvânt de bun venit celor prezenţi, după care a vorbit Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop‑vicar patriarhal, în calitate de reprezentant al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României.
Înaltpreasfinţitul Părinte Nifon a amintit celor prezenţi faptul că învăţământul teologic reprezintă ,,braţul armat al Bisericii“ în lumea contemporană, o lume dominată de o serie de procese dizolvante, marcate de secularizare şi laicizare progresivă.
Observaţiile pertinente au fost enunţate de către dl conf. univ. dr. Adrian Lemeni, care a intervenit în mai multe rânduri, subliniind necesitatea ca în cursurile de teologie să fie introduse teme cât mai actuale legate de singurătatea electronică a tinerilor, de educaţia lor pentru familie, pentru viaţă etc. şi a oferit ca model experienţa întâlnirilor de la Miclăuşeni‑Iaşi. Domnia sa a precizat că ar fi util ca discursul teologic universitar să fie lansat, fie şi doar simbolic, la o ,,adevărată bursă a ideilor“ şi să ne întrebăm cât de mult convinge un astfel de discurs studentul, tânărul sau credinciosul contemporan nouă. Deschiderea unei extensii universitare de Teologie a Facultăţii „Justinian Patriarhul“ la Roma a fost receptată cu multă speranţă de către tinerii români care trăiesc în capitala Italiei şi care sunt interesaţi să se pregătească pentru slujirea preoţească, într‑un context cultural‑istoric diferit de cel din România.
O altă preocupare a facultăţilor de Teologie o reprezintă abordarea unor cursuri din perspective interdisciplinare, menite să ofere noi răspunsuri la o serie de frământări ale studenţilor de astăzi, cursuri destinate să acopere spaţiul tampon dintre Teologie şi Știinţe, dintre Familia creştină şi Psihologie/Psihiatrie, edificând noi jaloane educativ‑culturale în relaţia dintre Părinţi şi copiii lor, în societatea informatizată în care vieţuim.
O chestiune urgentă o reprezintă şi ridicarea încadrării cotaţiei universitare a revistelor teologice eparhiale, mitropolitane etc., astfel încât să nu mai existe discrepanţe atât de mari, între modalităţile de punctare a articolelor scrise de către teologii români în baze de date internaţionale şi, respectiv, în revistele interne, locale. Aceste discrepanţe sunt atât de mari încât pot ajunge şi la raportul de 1/12 puncte pentru un singur articol. Acest fapt generează, pe de o parte, migraţia producţiei teologice spre centre universitare din afara ţării, cu costuri financiare mari pentru autori, cu creşterea prestanţei respectivelor centre universitare din afara ţării, iar pe de altă parte, antrenează o privare a revistelor teologice româneşti locale de scrisul inspirat al celor care sunt preocupaţi de cercetare.
Pr. dr. Dorin Gabriel Pandele