Colinde din zona Dunării de Jos*

LA LINĂ FÂNTÂNĂ

 Leroileo!

Tineri din Lieşti cântând colinde

La lină fântână,

La colţ de grădină

Slujeşte, slujeşt’

Onea cel voinicu

Cu-o fată de mână,

Cu-o fată frumoas’,

Cu sprânceana trasă,

Cu geana sumeasă,

Chip de jupâneas’.

Fata ce-mi grăia-re:

– Vezi tu, Oneo, vezi,

Cele văi adânci?

Nu-s adânci de felu

Şi-s adânci de flori,

Tot flori de-ale mel’,

N-ai treabă cu ele,

Că eu am plătitu

De mi le-au sădit,

Căci eu bani am datu

De mi le-au udat,

Bani după pupat.

Oanea ce-mi grăia-ră:

– Vezi tu, fato, vezi

Ceiu munţi cărunţi?

Nu-s cărunţi de felu

Şi-s cărunţi de oi,

Tot oi de-ale mel’,

N-ai treabă cu iale,

Căci eu am plătit

De mi le-au păzit,

Căci eu bani am datu

De le-au adăpatu,

Bani după pupat.

Mai rar printre oi

Mai sunt şi dulăi,

Tot ciobani de-ai mei

’M beţe rezemaţi,

Sub glugi aciuaţi,

Cu căciuli miţoas’,

Cu cojoace-ntoarse,

Cu cămăşi joioase.

Onea chiuia,

Oile se-ntuma-ră,

Peste flori dădea-ră,

Fruntea le-o frunţea-ră

Coada le-o codea-ră,

Ce-o mai rămânea-ră

La chimir băga-r’,

Rar le mai scotea-ră,

Rar, la zile mari:

Ziua de Crăciun

Ş-a de Bobotează

Când preoţi botează,

Lumea creştineaz’,

Lumea şi nărodul

Şi satul cu totul

Şi pe noi de-a rând’.

(Culeasă la data de 28 februarie 1957,

localitatea Victoria-Călmăţui, judeţul Brăila)

 

ICI DIN VAD ÎN VAD

Ici din vad în vad,

Din vadu Brăilii,

Schela Dunării,

Ce-a născut, crescut,

De-un verde mălin,

Roşu rosmalin;

Sus îi frunza deasă,

Jos îi umbra groasă.

Jos la rădăcină,

La dalba tulpină,

Pat mare-ncheiat

Cu scânduri de brad,

Zestelniţi de fag.

’N pat ce-i aşternut?

Pilot învărgat

Ş-o pernă picată;

Peste-acestea toate,

Covor de mătase,

Împletit în şase.

’N pat cine-i culcat?

Doarme ici, domn bun,

Ici domn bun, bunu-i [cutare];

Mai la braţu’ lui,

Coase doamna lui,

Coase, chindiseşte,

Fir verde-mpleteşte,

Pe mare-mi priveşte,

Departe îmi zăreşte

De-o corăbioară

Neagră şi smolită,

Vinea vâjâind,

Valuri mari făcând,

Valuri, vălurele,

Mai în jos de schele.

„Umblaţi binişor

Să nu sculaţi domnu’,

C-asar’ a sosit

De la Bucureşti

Cu cărţi vămăşeşti,

Şi de l-om scula-ră,

Vamă v-o lua-ră,

Vamă peste seamă.

Şi vă vămui-ră,

Fir şi ibrişin,

Tot postav de-ăl bun,

Ghioluri de bumbac,

Cămaşă să-i fac,

Rar să-l primenesc,

Rar, la zile mari,

Ziua de Crăciun

Ş-a de Bobotează,

Lumea-ncreştinează,

Lumea şi norodu

Şi satu cu totu

Şi pe noi de-a rându.

Să fim sănătoşi!

(Culeasă la data de 28 februarie 1957,

localitatea Victoria, judeţul Brăila).

 

La dalbele Mănăstiri

(Colind de preot)

La dalbele mănăstiri

Lerui Doamne, ler

Sunt nouă preoţi bătrâni

Din toţi unul mai bătrân

Lerului Doamne, ler

Şi acesta-i preot (se dă numele)

Părinte sfinţia ta

Lerului Doamne, ler

Ieşi afară, sui pe scară

Sui pe scară bate-n toacă

Lerului Doamne, ler

La toacă de nouă ori

Şi-n clopot de două ori

Lerului Doamne ler

Ca s-audă lumea toată

Lumea toată jumătate

Lerului Doamne, ler

Să se-nchine, să se roage

Să le ierte din păcate

Lerului Doamne, ler

Din păcate jumătate

Din greşeli a treia parte

Lerului Doamne, ler

Din greşeli a treia parte.

(De la Marian Grigoraş,

55 ani şi Mihai Rusin, 42 ani, comuna Schela, judeţul Galaţi, 1985)

 

* Selecţiuni de colinde din volumele Colindatul tradiţional românesc. Sens şi simbol, Editura Saeculum Vizual, Bucureşti, 2007 şi Grigore Băcanu, Urare din străbuni, Galaţi, 2006