Nădejdea creştină din inimile tinerilor

Protoieria Covurlui

Aşa cum este şi viaţa, ziua de 24 mai a fost pentru preo­ţii Protoieriei Covurlui în frunte cu Întâistătătorul lor, Înalt­prea­sfinţitul Părinte Casian, o zi în care durerea s‑a amestecat cu bucuria, mai bine spus cu nădejdea creştină prin săvârşirea, în aceeaşi zi, la ora prânzului, a înmormântării preotului Liviu Morar de la parohia Cuza Vodă. Ziua a  continuat cu o întâlnire duhovnicească a   tinerilor şi ca­dre­­lor didactice  de la  Liceul „Costachi Conachi” din Pechea cu Arhiepiscopul Dunării de Jos, eveniment care a constituit, totodată, şi conferinţa din primul semestru al anului 2016.

Dialoguri duhovnicești cu tinerii la Liceul din Pechea

„Chipul sufletesc al Părin­telui Liviu Morar poate constitui un vrednic model pentru gene­raţia de tineri; părintele poate fi perceput ca un erou căzut la datorie în timpul misiunii sale, în ziua în care sunt pomeniţi cei care au văzut lumina în formă de Cruce pe cer, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Un preot ştie că toată viaţa lui este oferită lui Dumnezeu” spunea Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, la slujba de înmormântare a pă­rintelui Liviu Morar. Cu toate acestea, datoria omu­­lui este să se îngrijească din timp de starea sănătăţii lui şi aceasta cu atât mai mult într‑o epocă „prea agitată, prea grăbită, prea pripită”.

 Tinerii îşi pun multe între­bări existenţiale şi caută răs­punsuri, dar iată că de la acest moment au aflat şi ei că în faţa tainei vieţii şi a morţii, numai Evanghelia lui Hristos  deţine Adevărul, de aceea, Înaltpreasfinţitul a oferit acest răspuns celor îndureraţi ca alifie pentru suflet prin cuvintele Mântuitorului: „Eu sunt Pâinea cea vie, care S‑a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar  pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu. Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi. Cel ce mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu are viaţă veşnică, şi Eu îl voi învia în ziua cea de apoi.” (Ioan 6, 51, 53‑54).

„Părintele Liviu nu doar că L‑a văzut şi L‑a auzit pe Mân­tuitorul,  ci în ziua plecării lui la Domnul a stat cu El la masă, la Sfânta Masă, şi s‑a împărtăşit cu El.  La Dumnezeu, nu numărul anilor contează, ci faptele vieţii şi acest lucru se vede şi la şcoală şi la serviciu şi în viaţa de zi cu zi. Ca să ne mântuiască, Mântuitorului i‑au fost de ajuns  33 de ani pe acest pământ”, a adăugat  Înalt­preasfinţitul Pă­rinte, spre mân­gâiere celor pre­zenţi.

Cu acest prilej a fost evocată lucrarea meritorie a părintelui  Li­viu Morar,  la cele două parohii la care a slujit. La final, cuvintele Sfântului Apostol Pavel au fost alese ca fiind cele mai potrivite pentru momentul de rămas bun: „Lupta cea bună m‑am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit“ (2 Tim 4,7), la care Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a adăugat un în­demn de suflet credincioşilor prezenţi: „Iubiţi preotul ca pe cel mai apropiat de dumneavoastră şi vă mulţumesc că faceţi aşa!”…

În a doua parte a zilei, întâl­nirea de la liceu a debutat cu primirea Înaltpreasfinţitului Pă­rinte  Casian de către condu­cerea liceului şi de cadrele di­dac­tice, împreună cu preoţii Pro­toieriei Covurlui. După vizi­tarea câtorva săli de curs, Înaltpreasfinţitul Pă­rinte împreună cu preoţii pre­zenţi au fost invitaţi în sala de sport, unde tinerii liceeni s-au arătat foarte bucuroşi că au în mijlocul lor  pe Arhipăstorul lor, care i‑a binecuvântat.  Întâlnirea a fost una plină de dinamism şi spontanei­tate, mulţumită Înalt­preasfin­ţitului Părinte care a cre­at un cadru propice dialogului dintre tineri şi preoţi, făcându‑i pe aceştia din urmă să se simtă iar liceeni, aşezându‑i printre ei, iar pe tineri, ajutându‑i să vadă în preoţi nişte prieteni şi sfătuitori ai lor. Astfel s‑a generat şi derulat un dialog captivant între Înaltpreasfinţia Sa, tineri şi preoţi, urmărit de cadrele didactice prezente ca pe o lecţie deschisă a dragostei şi a coborârii către celălalt, potrivit cuvântului Sfântului Apostol Pavel: „Tuturor toate m‑am făcut, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii”. (1 Cor 9,22).

Pentru a le face mai uşor de înţeles tinerilor, de ce este atât de important să avem în viaţă reguli pe care să le respectăm, Înalt­prea­sfinţitul Părinte Casian a pornit de la un exemplu concret şi apropiat, sala în care se desfăşura dialogul, arătând că „sportul este de toţi acceptat ca fiind sănătos pentru viaţă şi constructiv pentru caracter. El şi relaxează, dar şi învaţă! Sportul atrage astăzi milioane de oameni, care merg pe stadioane. Sportul se desfăşoară după nişte reguli, iar cine nu le respectă, chiar dacă este bun, este depunctat. Tot aşa este şi în viaţă! Nu este suficient doar  să alergi, ci trebuie să respecţi anumite reguli şi principii. Este foarte important să avem principii şi, sigur că, principiile cele mai adevărate de viaţă ni le dă Hristos”.

Nu a fost evitat nici subiectul tehnologiei, atât de prezent în viaţa tinerilor. Înaltpreasfinţitul nostru a întrebat: „Poate  facebook‑ul să îmbrăţişeze oamenii?”.  „Nu!”, au răspuns tinerii. „Vedeţi?!, a arătat Înaltpreasfinţia Sa. Tehnologia nu poate înlocui comuniunea vie, asemenea celei pe care o trăim noi astăzi, aici!”

Chiriarhul a explicat de ce a ales, de această dată, un liceu  pentru o astfel de întâlnire, pre­zen­tându‑o pe eleva Nedelcu Flo­rina din Cuza‑Vodă. Tânăra este câştigătoarea locului I pe eparhie, în cadrul Concursului  „Biserica şi Şcoala din sufletul meu” şi a reprezentat Eparhia Dunării de Jos la festivitatea de premiere, fiind felicitată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, la Bucureşti, în 21 mai, cu prilejul hramului Ca­tedralei Patriarhale.

A  fost  felicitată şi tânăra  Ne­cu­la Gabriela, pentru Premiul Spe­cial pri­mit la Olimpiada de Reli­gie din acest an, la faza naţională. Pentru ambii copii, preoţii lor îndru­mători au fost invitaţi să arate importanţa fami­liei şi a educaţiei creştine a copilului, prin prisma acestor două exemple.

Pe parcursul dialogului Înalt­prea­sfinţitul Părinte Casian i‑a ru­gat pe tineri să dea un exemplu de activităţi ale preoţilor din parohii, desfăşurate cu tinerii şi a fost extrem de bucuros să audă de la un elev că „unul dintre gesturile care l‑a impresionat foarte mult, în perioada Postului Mare, a fost vizita la şcoală a preoţilor din comună, ocazie cu care, fiecare elev a primit câte o scrisoare de suflet, ca de la părinte la fiu duhovnicesc, prin care tânărul era chemat să fie mai aproape de Biserică şi de duhovnicul lui”.

Activitatea s‑a încheiat cu un tablou impresionant, ase­mănător unei fotografii de fa­milie, care surprinde „pe toţi tinerii încântaţi” de întâlnirea cu Înaltpreasfinţitul Părinte Casian şi cu preoţii din Protoieria Covurlui, şi care reflectă un ta­blou reprezentativ al legăturii de comuniune care există în Biserică, între Arhiereu, preoţi şi tineri.