Pelerinajul de la Buciumeni 2025 ‑ ediția a XXX‑a

Pelerinajul de la Mănăstirea „Sfânta Treime“ de la Buciumeni, judeţul Galaţi, a adunat peste o mie cinci sute de tineri care s au înscris la activităţile liturgice, educaţionale şi convorbirile duhovniceşti, organizate în cadrul celei de a XXX a ediţii a acestui eveniment. A intrat în tradiţia acestei manifestări a Tinereţii, ca la sfârşitul întâlnirii, participanţii să răspundă unei simple întrebări, legată de impresiile pe care le au avut în cadrul acestui pelerinaj. Câteva dintre emoţiile, sentimentele şi trăirile preoţilor şi ale tinerilor, le am preluat şi noi…

Cu prilejul Praznicul Preasfintei Treimi, anul acesta a avut loc a XXX‑a ediție a Pelerinajului de tineret de la Mănăstirea Buciumeni, unde  au participat la Sfânta Liturghie şi la convorbirile duhovniceşti din „catedrala cu vitralii foșnitoare“ numeroși tineri, de toate vârstele, de la şcolile din cele două judeţe ale eparhiei, Galaţi şi Brăila.

Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos în ziua de luni, 9 iunie, la Altarul de vară din mijlocul pădurii, în prezenţa celor peste 1.500 de tineri şi a peste 4.000 de pelerini.

Anul acesta, la pelerinajul tinerilor de la mănăstirea Buciumeni, tema generală a manifestării a fost dedicată „Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române“ și „Anului comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX‑lea“.

Încă de la primele ore ale dimineții, grupurile de tineri, însoțiți de de părinții lor, de preoți, profesori de religie și nu numai, au început să sosească la Mănăstirea Buciumeni și au umplut pădurea din jurul Altarului de vară închinat Preasfintei Treimi şi Sfintei Cuvioase Teofana Basarab.

Înaltpreasfinţia Sa a fost tot timpul în mijlocul tinerilor care au dat răspunsurile liturgice, împreună cu un sobor de aproape 100 de preoţi, veniţi din cele opt protopopiate ale eparhiei.

Între tinerii pelerini la hramul Buciumenilor au fost şi tinerii din grupele catehetice care au participat la Concursul Național Catehetic „Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe – moştenirea unui secol de Patriarhat, pentru copii şi tineri“, desfășurat în Patriarhia Română în contextul anului omagial şi comemorativ 2025. La acest concurs naţional, la nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, au participat un număr de aproximativ 2.000 de elevi, din 110 grupuri catehetice parohiale.

Acestora li s‑au adăugat 135 de elevi olimpici şi alţi tineri liceeni, voluntari, profesori de Religie, cadre didactice de la alte discipline de învăţământ, dar şi părinţi ai tinerilor din cele două județe, Galați și Brăila.

În cadrul Sfintei Liturghii, foarte mulţi tineri au fost împărtăşiţi cu Sfintele Taine.

În semn de aleasă preţuire şi apreciere pentru părinţii şi copiii lor, pentru educaţia din şcoală şi pentru participarea la concursurile şcolare şi cele parohiale, prin contribuţia Arhiepiscopiei Dunării de Jos, au fost oferite premii în bani, precum şi diplome şi alte daruri în valoare de 60.000 lei. Mulţumiri, aprecieri şi diverse daruri pentru implicarea în activităţile parohiale au primit din partea ierarhului locului și tinerii şi coordonatorii grupurilor catehetice parohiale.

De asemenea, la Tipografia eparhială „Candela cuvântului“, prin grija și binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Casian, a fost tipărită pentru acest eveniment broşura intitualtă „Mărturia iubirii vindecătoare din inimile tinerilor“, în care au fost cuprinse mărturii şi impresii ale tinerilor participanţi din toată eparhia la Concursul Naţional Catehetic din acest an, broșură pe care au primit‑o în dar din partea ierarhului toți tinerii participanți.

După tradiţionala agapă din mijlocul pădurii, au fost formate grupele pentru convorbirile duhovniceşti cu tinerii. Dialogurile au fost diverse, dar s‑au axat pe abordarea unor aspecte ce îi frământă pe tineri şi pentru care doresc să afle soluţii. Coordonatorii acestor grupe au fost preacucernicii părinţi slujitori şi profesorii de religie.

Prezența preoților însoțitori în mijlocul lor a făcut ca tinerii să înțeleagă că slujitorii Bisericii doresc pentru ei tot ce este mai bun, folositor și frumos pentru creșterea lor în societatea de azi și de mâine, ca binecredincioși creștini!

La final, tinerii și însoțitorii lor și‑au împărtășit unii altora impresiile întâlnirii din cadrul „Catedralei cu vitralii foșnitoare“, care rămân mărturii vii pentru generațiile viitoare.

Pr. Robert Tiber

Redăm înțeleptele sfaturi de la tineri către noi toți:

◆ „Cu bucurie  și recunoștință, am participat și anul acesta alături de tinerii din parohia noastră la cea de‑a XXX‑a ediție a pelerinajului de la «catedrala cu vitralii foșnitoare» din codrii mănăstirii Buciumeni.

Prin participarea la Sfânta Liturghie, prin comuniunea cu ceilalți tineri și prin bucuria întâlnirii în rugăciune, ne‑am  întărit în credință și am simțit cu adevărat lucrarea harului lui Dumnezeu în viața noastră. În inimile noastre s‑a sădit, încă odată, dorința de a rămâne aproape de Hristos și de Biserica Sa, după cuvântul Evangheliei: «Lăsați copiii să vină la Mine și nu‑i opriți, că a unora ca acestora este împărăția lui Dumnezeu» (Marcu 10, 14).

După oficierea slujbei, tinerii au avut ocazia de a interacționa și de a lega prietenii cu alți tineri din eparhie, desfășurând dialoguri ziditoare, în spiritul îndemnului Sfântului Apostol Pavel: «Îmbărbătați‑vă unii pe alții și zidiți‑vă unul pe altul» (1 Tesaloniceni 5,  11).

Momentul festiv al premierii participanților la concursul catehetic desfășurat în anul centenarului Patriarhiei Române, «Mărturisirea jertfelnică a dreptei credinţe – moştenirea unui secol de Patriarhat, pentru copii şi tineri» a adus bucurie și recunoștință, oferind tinerilor motivația de a continua lucrarea lor în cadrul Bisericii și a vieții duhovnicești.

Într‑o lume tot mai grăbită și tulburată, astfel de momente de rugăciune, comuniune și învățătură sunt izvoare de har și întărire pentru sufletele lor.

Ne rugăm lui Dumnezeu ca această frumoasă lucrare să rodească în continuare, să sporească râvna tinerilor  pentru cele sfinte, să întărească legătura lor cu parohia, cu Biserica și cu Hristos.

Mulțumim cu smerenie Înalt­preasfințitului Părinte Arhiepis­cop Casian pentru grija părintească și binecuvântarea purtate necontenit asupra activităților catehetice, care aduc roade bogate în formarea duhovnicească a tinerilor noștri“ (Pr Paroh Petrea Dumitru Mitruţ, Parohia Vameş, jud. Galaţi).

◆ „Pelerinajul la Mănăstirea Buciumeni a fost pentru noi, tinerii participanți, o adevărată sărbătoare a sufletului și o ocazie binecuvântată de a simți mai profund comuniunea cu Dumnezeu și cu semenii noștri.

Ziua a început cu participarea la Sfânta Liturghie, oficiată în liniștea și pacea bisericii mănăstirii, unde am simțit prezența harului lui Dumnezeu revărsându‑se asupra noastră. Rugăciunea rostită împreună, cântările bisericești și atmosfera de reculegere ne‑au întărit credința și ne‑au adus bucuria de a fi parte din Biserica vie a lui Hristos.

După slujbă, am avut prilejul să cunoaștem și să comunicăm cu alți tineri din diferite parohii. Am împărtășit gânduri, experiențe și bucurii, descoperind cât de frumoasă este unitatea dintre noi, atunci când suntem adunați în numele lui Hristos. Aceste întâlniri ne‑au ajutat să înțelegem că, deși venim din locuri diferite, avem aceleași idealuri și aceleași dorințe de a‑L urma pe Domnul în viața noastră de zi cu zi.

Un moment emoționant al zilei a fost festivitatea de premiere din cadrul concursului catehetic «Hristos împărtășit copiilor». Ne‑am bucurat să fim răsplătiți pentru munca, implicarea și străduința depusă în cunoașterea și mărturisirea credinței ortodoxe. Premiile primite nu au fost doar o încununare a efortului nostru, ci mai ales o încurajare de a continua să aprofundăm credința și să ne implicăm activ în viața Bisericii“ (Mihaela Busuioc, Parohia Vameş, jud. Galați).

◆ „Este deja o tradiție pentru noi să participăm la hramul de la Buciumeni. Venim cu toată familia și cu părintele din sat. Anul acesta am participat la concursul catehetic închinat sărbătoririi a 100 de ani de Patriarhie. Sunt foarte bucuroasă să văd atâția tineri și mă bucură atmosfera de rugăciune împletită cu bunătatea, tradiția și obiceiurile noastre“ (Daniela Vasilache, clasa a VIII‑a B, Parohia Grivița, jud. Galați).

◆ „Când am ajuns la mănăstire și am văzut că slujba se face în pădure, am fost foarte fericită. Era multă liniște, iar razele soarelui intrau printre frunze. A fost ca într‑o poveste“ (Nicoleta Dobre, Clasa a VIII‑a, Parohia Nămoloasa Sat, jud. Galați).

◆ „A fost a doua oară când am participat la o slujbă în mijlocul pădurii. M‑a impresionat foarte mult. Voi mai veni și anul viitor“ (Ștefania Lăcătuș, clasa a IV‑a, Nămoloasa Sat, jud. Galați).

◆ „Participarea la slujbă în aer liber, din pădurea de la Buciumeni, a fost o experiență cu totul specială, o împletire de spiritualitate și natură, care a creat o atmosferă unică și memorabilă.

Am fost profund impresionată de atmosfera de liniște și devoțiune care a predominat, pe parcursul pelerinajului.

Vizitarea Mănăstirii Buciumeni și participarea la Sfânta Liturghie au oferit o perspectivă asupra credinței ortodoxe, în actualitate, și asupra tradițiilor păstrate în sânul Bisericii.

În concluzie, pelerinajul de la Buciumeni a fost mai mult decât o simplă excursie, ci a fost o oportunitate de a învăța despre educație și spiritualitate, de a consolida legăturile cu oamenii dragi și de a aprecia frumusețea și importanța patrimoniului cultural religios.

Această experiență a fost o lecție de viață, oferind ocazia de a reflecta asupra valorilor morale, de a dezvolta empatia și de a ne întoarce acasă cu inima plină de bucurie și speranță“ (Giulia‑Andreea Stan, clasa a VI‑a, Parohia Pechea II, jud. Galați).

◆ „Pelerinajul la Mănăstirea Buciumeni a fost o experiență minunată cu o mare încărcătură emoțională pozitivă. Am ascultat cu smerenie cântările, iar apoi eu cu profesoara de religie ne‑am împărtășit. Poate că ne‑am dorit atât de mult, încât s‑a întâmplat ca preotul să iasă înaintea noastră cu Sfântul Potir și ne‑am împărtășit printre primii, spre bucuria noastră. Am ascultat și cuvintele înțelepte ale Arhiepis­copului Casian, din care ar trebui să învețe mulți tineri. Spre final, ne‑am bucurat de un adevărat festin tradițional, cu sarmale, mămăligă, brânză și cozonac. N‑am avut masă, am mâncat în picioare, dar asta nici n‑a contat. Ne‑am avut unii pe alții. Am glumit, am râs, ne‑am bucurat și ne‑am veselit.

Cu prilejul acestui pelerinaj, am fost binecuvântat să fac rost de icoana Sfântului Pangratie, un sfânt minunat la care eu m‑am rugat foarte mult și care m‑a ajutat. Inițial, am întrebat de icoană la o tarabă, iar de acolo am fost îndrumat să merg la magazinul din vale. Acolo, vânzătoarea mi‑a spus că s‑au cumpărat toate icoanele cu Sfântul Pangratie. Am ieșit afară foarte dezamăgit, dar nu puteam pleca. Simțeam un impuls de a mă întoarce. După câteva momente în care m‑am foit prin fața magazinului, am intrat. Am început să mă uit încet pe toate rafturile. Într‑un colț, mă aștepta o icoană pe care era scris ,,Sfântul Ierarh Pangratie“. M‑am apropiat încet și am luat icoana în mână, privind‑o. Sfântul, cu fața sa blândă, parcă mă privea înapoi. «L‑ai găsit! Era pentru tine!», a exclamat vânzătoarea încântată. Asta mi‑a întărit convingerea că sfântul mi‑a ascultat fiecare rugăciune și nu m‑a lăsat. Atunci când îți pui nădejdea în mijlocirea unui sfânt, să crezi cu tărie că nu vei rămâne cu ochii în soare“ (Andrei‑Mihăiță Gheorghiță, clasa a X‑a, Liceul Tehnologic ,,Tudor Vladimirescu“, jud. Galați).

◆ „Participarea la hramul Mănăstirii Buciumeni a fost o experiență profundă și emo­ționantă. Atmosfera de rugăciune, liniștea pădurii ce înconjoară mănăstirea și prezența atâtor credincioși, adunați cu inima curată, au creat un cadru aparte, în care sufletul s‑a simțit mai aproape de Dumnezeu.

Slujba de hram, oficiată cu solemnitate și har de soborul de preoți și călugări, a adus o binecuvântare aparte asupra celor prezenți. Cântările bizantine, mirosul de tămâie și razele soarelui care pătrundeau printre copaci au creat o atmosferă duhovnicească de neuitat.

Pelerinajul la Buciumeni nu înseamnă doar un drum fizic, ci și o călătorie interioară. Fiecare pas pe aleea mănăstirii, fiecare clipă petrecută în tăcere sau în rugăciune, a fost o ocazie de regăsire, de curățire sufletească și de întărire în credință.

De asemenea, ospitalitatea măi­cuțelor și organizarea atentă a evenimentului au făcut ca întrea­ga zi să fie una plină de pace și recunoștință. Mănăstirea Buciumeni rămâne un loc în care simți că cerul coboară pe pământ, un colț de rai în care harul se revarsă cu prisosință“ (Olguța Gabriela Donosă, clasa a IX‑a, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny“, Galați).

◆ „Pentru mine, pelerinajul la hramul Mănăstirii Buciumeni a fost o ocazie unică de a mă întâlni  cu divinitatea într‑un cadru natural miraculos, o invitație la reflecție și meditație. În pădurea liniștită a mănăstirii am avut șansa de a mă deconecta de la agitația cotidiană și de a simți o liniște trupească și sufletească greu de regăsit în zilele noastre. Atmosfera a fost una cuprinzătoare, chipurile blânde ale credincioșilor rămânându‑mi    adânc întipărite în suflet alături de cuvintele profunde ale Înalt­preasfințitului: «Când vorbim despre Hristos ca fiind Cuvântul care vindecă, ne referim la puterea Lui de a aduce vindecarea și restaurarea într‑o lume plină de suferință și durere».

Din această experiență am învățat o lecție valoroasă despre credință: «Unde sunt doi sau trei adunați în numele lui Hristos, acolo va fi și El, în mijlocul lor» și am simțit mângâierea Sfântului Duh revărsându‑se asupra noastră, a tuturor celor ce, cu credință și evlavie, ne‑am adunat pentru a‑L cinsti pe Domnul.

Participarea la pelerinajul de hram al Mănăstirii Buciumeni a fost pentru mine o experiență deosebită, încărcată de emoție, liniște sufletească și o conexiune profundă cu credința. Încă de dimineață, am simțit o bucurie aparte, știind că voi merge într‑un loc sfânt, unde mulți oameni se adună pentru a se ruga și a aduce mulțumire lui Dumnezeu.

Am ascultat slujba cu inima deschisă și am aprins o lumânare pentru familia mea. Mi‑am dorit ca liniștea și pacea pe care le‑am simțit acolo să mă însoțească și mai departe. Întoarsă acasă, m‑am simțit mai împăcată, mai recunoscătoare și mai conștientă de lucrurile simple, dar importante din viață.

Sper să revin în fiecare an și să trăiesc din nou această bucurie“ (Corina Elena Cotârleț, clasa a VII‑a, Colegiul Națonal „Spiru Haret“, Tecuci, jud. Galați).

◆ „Pentru mine, hramul Mănăstirii Buciumeni este mai mult decât o simplă sărbătoare religioasă – este o zi în care simt, cu adevărat, că sufletul meu se liniștește.

De fiecare dată când urc spre mănăstire, simt că las în urmă grijile și găsesc un colț de cer pe pământ.

Atmosfera de acolo este una aparte – liniște, curăție și o pace care nu poate fi explicată în cuvinte.

Rugăciunile rostite în sobor, cântările îngerești și chipurile senine ale maicilor mă emoționează profund.

Simt că mă încarc cu lumină și speranță, iar prezența Maicii Domnului o simt vie în fiecare colț al mănăstirii.

Întâlnesc oameni frumoși, simpli, dar curați la suflet, veniți cu aceeași dorință: de a se ruga, de a mulțumi, de a cere ier- tare.

Este un loc unde nu mai contează cine ești sau de unde vii – acolo suntem cu toții egali în fața lui Dumnezeu.

Îmi place să privesc icoanele, să ascult slujba și să simt aerul curat, mirosul de tămâie și trilul păsărilor.

Această sărbătoare îmi adu­ce pace interioară și îmi amin­tește cât de important este să rămân aproape de credință.

An de an, plec de la Hram cu inima plină și sufletul mai curat.

Cred că Mănăstirea Buciumeni este un dar pentru zona noastră și o binecuvântare pentru toți cei care o vizitează.

E o oază de rugăciune într‑o lume prea grăbită și adesea prea rece.

Pentru mine, e un loc unde revin nu doar cu pașii, ci și cu gândul.

Și dacă nu ați fost niciodată acolo, vă îndemn din inimă să mergeți măcar o dată.

Veți pleca alt om, cu sufletul mai împăcat și mai aproape de Dumnezeu“ (Mirela Gheorghe, clasa a X‑a, Liceul Tehnologic „Tudor Vladimirescu“, jud. Galați).

◆ „Cu adâncă recunoștință, doresc să împărtășesc impresiile mele despre slujba la care am participat luni, pe data de 9 iunie, la Buciumeni. Această experiență a fost una deosebită, care mi‑a atins sufletul și mi‑a întărit credința. Slujba oficiată în aer liber, alături de comunitate și de tinerii seminariști, a fost un moment de reflecție profundă și rugăciune.

După slujbă, am avut bucuria să împărtășim o masă cu seminariștii, iar băieții de la seminar au încântat inimile noastre cu câteva cântece frumoase. Atmosfera a fost una plină de căldură și fraternitate. La final, înainte de a ne întoarce acasă, am fost binecuvântați de Dumnezeu cu o ploaie ușoară, care a adus un sentiment de reînnoire și speranță.

Vă mulțumesc pentru că ne oferiți aceste momente deosebite și pentru că ne ghidați pe calea spiritualității. Această experiență va rămâne întipărită în sufletul meu și mă va călăuzi în continuare“ (Nicoleta Radu, Seminarul Teologic „Sf. Ap. Andrei“, secția Patrimoniu, Galați).

◆ „Dimineața se așternuse peste sat cu o liniște neobișnuita. Soarele răsărea molcom, iar razele lui păreau ca mângâie pământul cu blândețe. Eu împreuna cu preotul paroh şi alți copii, cu inimile pline de emoție și ochii scânteind de curiozitate, porneam spre Buciumeni, locul unde urma să se desfășoare un pelerinaj de suflet. Codrii mânăstirii, florile, ciripitul pasărilor și aerul curat din pădure părea că vestea o zi cu totul specială.

La capătul cărării, ascunsă în inima pădurii, se ridica în tăcere Mănăstirea Buciumeni, o oază de pace și credință. În curtea mănăstirii, oamenii se adunaseră la o sărbătoare specială, praznicul Preasfintei Treimi, hramul acestui aşezământ monahal, care an de an, adună mii de tineri cu dragoste de Dumnezeu si iubire fata de preoți. Noi, copiii, eram îmbrăcați cu haine  tradiționale, aveam chipurile senine văzând sute de copii la fel de entuziasmați ca noi. Am ascultat cu bucurie cuvintele Arhiepiscopului Dunării de Jos, după care, la sfârșitul slujbei, am mâncat bunătăți pregătite de măicuțe.

Am mai avut ocazia să particip la concursul naţional catehetic, unde am pictat o icoana cu Sf. Cuv. Arsenie Boca, iar parohia ne‑a dăruit fiecăruia brățări, cruciulițe şi câte un pachețel cu bunătăți.

A fost  o experiență minunată de a participa la astfel de activități împreună cu persoane minunate și promit că voi mai participa pe viitor“ (Denisa Radu, clasa a VII‑a, Parohia Zăvoaia, jud. Brăila).

◆ „Mulțumesc din suflet pentru frumoasa experiență trăită la Mănăstirea «Sfânta Treime» din Buciumeni, cu ocazia hramului! A fost o zi binecuvântată, plină de bucurie, credință și comuniune. Activitățile organizate pentru copiii, aduși cu drag de preoții din fiecare parohie, au fost nu doar frumoase, ci și pline de învățăminte și inspirație.

Totul a fost pregătit cu multă dăruire și iubire. Copiii s‑au simțit apreciați, implicați și au avut parte de momente de neuitat într‑un cadru plin de pace și har. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la pregătirea acestei zile speciale, voluntarilor, si slujitorilor Bisericii care au fost alături de noi cu sufletul deschis.

Cu atât mai specială a fost această sărbătoare cu cât s‑au împlinit 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române, un prilej de recunoștință față de moștenirea spirituală pe care o avem și față de cei care o duc mai departe cu demnitate și jertfelnicie.

Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți și să ne revedem cu bucurie și la următoarele întâlniri!“ (Maria Georgiana Popa, clasa a VIII‑a, Parohia Colțea, jud. Brăila).

◆ „În ziua Sfântă de Rusalii, am vizitat Mănăstirea Buciumeni, un loc deosebit, aflat într‑o zonă liniștită, în mijlocul pădurii. Drumul până acolo a fost liniștit, iar odată ajunsă, am fost impresionată de liniștea și frumusețea naturală a împrejurimii.

Unul dintre cele mai interesante momente a fost atunci când am participat la slujba Sfintei Liturghii, care a avut loc într‑un foișor din pădure. Atmosfera era calmă, aerul curat, iar pădurea oferea o stare de liniște greu de găsit în altă parte. A fost o experiență plăcută și diferită, care m‑a făcut să apreciez mai mult locurile retrase și bine îngrijite.

Vizita la mănăstire a fost o pauză binevenită de la agitația zilnică. Am plecat de acolo cu o stare de liniște și mulțumită că am petrecut această zi într‑un loc atât de frumos“ (Rebeca‑Georgiana Anghel, clasa a VIII‑a, Parohia Colțea, jud. Brăila).

◆ „Sărbătoarea Sfintei Treimi, unește credincioșii de pretutindeni, plini de dorul mănăstirii, tainic învăluită în liniștea codrilor Buciumenilor. Cu patru ani în urmă, am pornit în căutarea unui loc pe care să îl numesc «acasă», iar Dumnezeu mi‑a purtat pașii spre un colțișor de rai, Mănăstirea Buciumeni, unde liniștea se împletește cu rugăciunea, iar sufletul își găsește alinarea.

«Sărbătoarea tinerilor», reprezintă un moment în care, timp de o zi, lepădăm toate grijile lumești, ne deconectăm de la tehnologie, iar rugăciunile rostite la unison, slujba înălțătoare și mirosul de tămâie ne aduc mai aproape de Dumnezeu.

«Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor or­todocși români din secolul al XX‑lea», ne‑a pus în vedere faptul că persecuțiile creștine nu s‑au oprit în secolul al III‑lea, iar creștinii continuă să lupte pentru Adevăr, demonstrând că darul de a fi omul lui Dumnezeu, nu poate fi dezrădăcinat de nicio ideologie sau curent modern“ (Mădălina Cimpoaie, secția Artă Sacră, Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie din Galați).

◆ „Cu inimile pline de emoție și recunoștință, am pășit din nou în sfântul loc al Mănăstirii Buciumeni, într‑o zi de mare praznic. Sub lumina binecuvântată a sărbătorii, pădurea și liniștea locului păreau că respiră împreună cu rugăciunile miilor de credincioși adunați cu evlavie.

Prezența Înaltpreasfințitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a adus un plus de solemnitate și căldură duhovnicească. Cu smerenie și har, Înaltpreasfinția Sa a oficiat Sfânta Liturghie arhierească, iar cuvintele rostite au atins sufletele celor prezenți, întărindu‑ne în credință și în comuniunea cu Duhul Sfânt.

Cântările îngerești ale maicilor și adierile blânde ale vântului au întregit o atmosferă profundă, greu de cuprins în cuvinte. A fost o zi în care cerul parcă s‑a coborât pe pământ, iar Duhul Sfânt a fost simțit în fiecare rugă, fiecare lacrimă și fiecare zâmbet împărtășit între pelerini. Buciumeniul, cu frumusețea și pacea lui, rămâne o poartă către veșnicie – un loc unde sufletul își găsește alinarea și unde Harul lui Dumnezeu se revarsă cu prisosință. Mulțumim Bunului Dumnezeu pentru această zi sfântă și binecuvântată“ (Andreea Șerbu, clasa a IX‑a, Colegiul Național Militar ,,Alexandru Ioan Cuza“, Constanța).

◆ „Pelerinajul de la Mănăstirea Buciumeni, cu ocazia marii sărbători a Sfintei Treimi, a fost pentru mine o experiență profundă și plină de liniște sufletească. Deși am mai fost la alte mănăstiri,  locul acesta mă impresionează prin frumusețea și pacea lui.

Atmosfera a fost deosebită. Încă de la intrare, am simțit o bucurie aparte, ca și cum cerul s‑a coborât peste pădure și peste oamenii adunați acolo. În aer plutea rugăciunea, iar cântările maicilor parcă ne ridicau sufletele spre Dumnezeu.

Momentul cel mai emoțio­nant a fost când a sosit Înalt­prea­sfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos. A vorbit cu blândețe și ne‑a în­demnat să avem credință, să fim buni și să păstrăm pacea în inimile noastre. Liturghia a fost plină de har și am simțit că mă conectez cu ceva mai mare decât mine.

Am plecat de acolo cu sufletul împăcat, cu gânduri bune și cu o dorință puternică de a fi mai aproape de Dumnezeu. A fost o zi sfântă, pe care o voi păstra mereu în suflet“ (Luciana Cristu, clasa a VIII‑a, Școala Profesională ,,Anastase Simu“, Cireșu, jud. Brăila).

◆ „Mie mi‑a plăcut foarte mult pelerinajul! Faptul că am fost în comuna Buciumeni, la mănăstire, mă bucură foarte mult, deoarece, am învățat să fiu calmă și să nu mai judec lumea. Cea mai frumoasă impresie pe care mi‑o lasă această excursie este bucuria în suflet, pentru că, orice om, orice copil, este un om bun, chiar dacă pe interior este distrus. Toți trebuie să ne facem un bine și să fim bine dispuși, să nu mai judecăm persoanele de lângă noi!“ (Gabriela Necula, clasa a IX‑a, Liceul Tehnologic „Anghel Saligny“, Galați).

◆ „Pelerinajul de la Mănăstirea Buciumeni a fost o adevărată sărbătoare a sufletului. Slujba s‑a săvârşit afară, în mijlocul pădurii, unde natura însăși părea să se roage împreună cu noi. Am fost înconjurați de mulți tineri, toți cu inimile deschise, într‑o comuniune simplă și profundă. La final, am împărțit masa, am stat la povești cu preoții, am râs, am jucat jocuri și am cântat împreună. A fost o zi plină de lumină, de bucurie și de liniște, o reamintire că, în mijlocul naturii și al oamenilor cu credință, Îl simțim pe Dumnezeu mai aproape ca oricând“ (Giulia‑Alexandra Gavrilă, clasa a XI‑a D,  Liceul de Turism și Alimentație „Dumitru Moțoc“, Galați).

◆ „Vizita la mănăstire a fost o experiență frumoasă. Mi‑a plăcut liniștea locului și am simțit o stare de pace. A fost un moment potrivit pentru a mă gândi mai mult la credință și la lucrurile importante din viață“ (Miruna Huzum,  clasa a XI‑a D,  Liceul de Turism și Alimentație „Dumitru Moțoc“, Galați).

◆ „A fost o experiență de neuitat, ar trebui să facem la anul mai multe excursii de acest fel, pentru că așa putem să învățăm lucruri noi, pe care putem să le zicem mai departe!“ (Oana Rusu, clasa a X‑a B, Liceul Tehnologic „Radu Negru“, Galați).

◆ „A fost o excursie frumoasă, unde am experimentat frumusețea credinței și a naturii. Vă mulțumim!“ (Dalia Țupu, clasa a X‑a, Liceul Teoretic „Emil Racoviță“, Galați).

◆ „Pelerinajul de la Buciumeni a fost o experiență frumoasă, desfășurată într‑o atmosferă liniștită și organizată. Ne‑am bucurat de slujbele oficiate și de timpul petrecut împreună, într‑un cadru natural deosebit. A fost o zi plină de liniște și reflecție, care ne‑a oferit prilejul să ne reconectăm cu valorile credinței“ (Diana Anton, clasa a IX‑a F, Colegiul Național „Costache Negri“, Galați).

◆ „A fost o experiență li­niștitoare. Mânăstirea este înconjurată de natură, iar liniștea locului m‑a făcut să mă simt mai aproape de Dumnezeu. Această excursie m‑a ajutat să înțeleg mai bine cât de valoroasă este credința în viața noastră. Am plecat de acolo cu inima împăcată și cu dorința de a reveni!“ (Daniel Isidor Popescu, clasa a X‑a E,  Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Galați).

◆ „Astăzi a fost o zi frumoasă și specială. Mi‑a plăcut mult la biserică, mai ales pentru că am avut ocazia să întâlnesc atât persoane noi, cât și oameni cunoscuți de demult. Atmosfera a fost caldă și primitoare, iar timpul petrecut acolo mi‑a adus liniște și bucurie. Mă bucur că am ales să merg, pentru că astfel de momente mă încarcă sufletește“ (Ana Maria Rusu, clasa XI‑a B,  Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Galați).

◆ „A fost o experiență extraordinară, cu persoane frumoase și de încredere! Am reușit să mă bucur de slujbă și să mă rog pentru reușita la examenul de mâine și vreau să mulțumesc frumos pentru această zi și amintire plăcută!“ (Raluca Dodan, clasa a XII‑a A,  Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Galați).

◆ „A fost o zi specială. Mă bucur pentru că am petrecut acest timp la slujbă, unde am avut ocazia să mă rog și să observ lucruri care m‑au impresionat. Sunt recunoscătoare pentru că am întâlnit persoane sociabile și dornice să ajute. Ziua aceasta va rămâne mereu în sufletul meu“ (Andreea Catană, clasa a IX‑a G, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Galați).

◆ „Astăzi mi‑a plăcut mult peisajul din jurul bisericii. Totul era liniștit și frumos, cerul senin, verdeața proaspătă și lumina blândă de vară. M‑a făcut să mă simt calmă și recunoscătoare pentru clipa prezentă“ (Diana Văleanu, clasa a X‑a B, Colegiul Economic „Virgil Madgearu”, Galați).

◆ „Impresia mea este chiar una bună, deoarece am putut sta fără tehnologie și să comunicăm mai mult. Cel mai mult mi‑a plăcut Sfântul Altar din pădure care este de o frumusețe rară ce nu o întâlnești prea des. Nu este prima dată când merg la Mănăstirea Buciumeni dar, de fiecare dată când mă duc, adun amintiri noi“ (Marcel Ghimpu, clasa a VII‑a A, Liceul Berești, jud. Galaţi).

◆ „Când am ajuns la mănăstirea din Buciumeni, am simțit o liniște profundă.

Era o liniște care nu venea doar din pădure, ci și din suflet. Biserica era frumoasă, dar ceea ce m‑a impresionat cel mai mult a fost pacea pe care am simțit‑o. Am fost fericit pentru că am ajuns cu bine și recunoscător pentru acel moment de liniște și apropiere de Dumnezeu, într‑un loc atât de curat și binecuvântat“ (Sorin Racoare, clasa a X‑a A, Liceul Tehnologic „Paul Dimo“, Galaţi).

◆ „Vizita la hramul Mănăstirii Buciumeni a fost o experiență profundă și încărcată de emoție, care mi‑a atins sufletul într‑un mod aparte. Încă de la intrarea în curtea mănăstirii, am fost întâmpinat de mirosul de tămâie, de clinchetul clopotelor și de liniștea ce părea să coboare din cer, acoperind totul cu o pace greu de descris în cuvinte.

Slujba a fost impresionantă – soborul de preoți, tinerii cântând armonios, mulțimea de credincioși uniți în rugăciune – toate acestea au creat o atmosferă de comuniune și har. În mijlocul naturii, mănăstirea părea un colț de Rai, unde timpul se oprește și inima se deschide spre Dumnezeu.

Pelerinajul a fost și un prilej de reculegere, dar și de bucurie împărtășită cu ceilalți. Am simțit unitatea credinței, simplitatea oamenilor și frumusețea tradițiilor păstrate cu sfințenie.

La final, am plecat cu sufletul mai curat, cu gândurile mai limpezi și cu dorința de a reveni. Mănăstirea Buciumeni nu este doar un loc pe hartă, ci un loc în inimă, unde fiecare pas devine o rugăciune și fiecare clipă o binecuvântare“ (Sabrina‑Monalisa Dinu, Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu“, Galați).

◆ „A fost o emoție pe care nu am mai întâlnit‑o. Prezența la rugăciune în mijlocul naturii mi‑a dat un sentiment de liniște și odihnă pe care nu l‑am mai simțit până acum. M‑am simțit în largul meu printre ceilalți tineri și am realizat ce bine este fără tehnologie, fără semnal. M‑am detașat de tot și am simțit că pot fi mai aproape de Domnul nostru Iisus Hristos.

Le mulțumesc foarte mult organizatorilor pentru această emoție din viața mea la pelerinajul Mănăstirii Buciumeni“ (Eduard Chifor, Colegiul Națio­nal „Mihail Kogălniceanu“, Ga­-lați).

◆ „Îmi place să mă rog, să merg la rugăciune la biserică în zi de duminică. Bunica este cea care merge cu mine mereu, iar astăzi, la Buciumeni, am fost alături de ceilalți și m‑am simțit ca acasă, în grija bunicii mele, care nu știe ce să‑mi mai dăruiască și cum să‑mi zâmbească ca eu să fiu bine.

Și aici, la Buciumeni, am stat la rugăcine, apoi ne‑am împărtășit cu Sfintele Taine, apoi am stat la masă, unde am mâncat niște sărmăluțe cum nu am mai gustat niciodată și un cozonac delicios, iar apoi am fost premiați. M‑am simțit foarte bine.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu, doamnei mele profesoare de religie și organizatorilor că ne‑au dăruit o zi atât de minunată“ (Răzvan Mihalache, clasa a VI‑a, Colegiul Național „Mihail Kogălniceanu“, Galați).

◆ „Experienţa trăită la Mănăstirea Buciumeni a fost unică şi de neuitat. Convorbirile duhovniceşti m‑au făcut să am o altă percepţie asupra unor lucruri,  am reuşit să leg o conexiune  mai strânsă cu Dumnezeu“ (Loredana Bortă, clasa a X‑a, Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza“, Galaţi).

◆ „Astăzi am trăit un moment profund la Mănăstirea Buciumeni. Întâlnirea cu oamenii de acolo, liniştea locului şi învăţăturile primite m‑au determinat să înţeleg cât de important este să am un sens, un model, care să mă ridice când mă pierd. Am simţit că trebuie să fiu mai atentă la ceea ce   intră în mintea mea, pentru că nu tot ce găsesc e adevăr. Trebuie să gândesc cu mintea şi cu sufletul meu“ (Livia Enachi, clasa a X‑a, Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza“, Galaţi).

◆ „Excursia la Mănăstirea Buciumeni a fost o călătorie spirituală, o lecţie de credinţă trăită, nu doar predată“ (Bianca Istudor, clasa a X‑a, Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza“, Galaţi).

◆ „Am privit experienţa de la Buciumeni dintr‑o perspectivă bilaterală. Cea religioasă concretizată prin discuţiile cu preoţii şi prin apropierea duhovnicească, m‑a ajutat să îmi creionez o altă viziune despre viaţă. Perspectiva socială m‑a impresionat prin interacţiunea cu grupurile de tineri, toţi cu acelaşi scop şi cu aceeaşi inspiraţie divină, de la care am învăţat multe lucruri. Participarea la Sfânta Liturghie, la altarul din pădure, ne‑a unit pe toţi sub ocrotirea Sfântului Duh“ (Ştefania Palade, clasa a XI‑a, Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza“, Galaţi).

◆ „Acest pelerinaj mi‑a adus bucurie și liniște în suflet. Aici, la Mănăstirea Buciumeni,  m‑am simțit împăcată cu mine şi cu Dumnezeu. Am înţeles cât de importantă este rugăciunea inimii și convorbirea cu Dumnezeu Cel iubitor. Tinerii, alături de profesorii îndrumători, cărora li s‑au alăturat şi preoţii slujitori, am trăit sfânta slujbă, cântând la unison imnurile bisericeşti. Ca de fiecare dată, cei pregătiţi dintre copii, tineri și bătrâni, s‑au împărtăşit nu numai din bucuria momentului, ci şi din bucuria împărtășirii cu Trupul şi Sângele Domnului Hristos“ (Cosmina Preda, Liceul Tehnologic „Costache Conachi“, Pechea, jud. Galaţi).

◆ „Creșterea în credință ne ajută să ne deschidem mult mai mult către bine, să înțelegem care este diferența dintre calea cea bună, care ne poate ajuta pe parcursul vieții și drumul păcatului. Ne poate ajuta să ne cunoaștem pe noi înșine și să scoatem la iveală lucrurile bune de care suntem în stare, astfel fiind mult mai solidari, înțelegători, iubitori și putem creea o legătura mult mai strânsă cu oamenii din jurul nostru, în felul acesta putând creea și o lume mai buna. O viață alături de Dumnezeu , este o viața împlinită!“ (Luca Mircea Andon, clasa a IX‑a, Liceul Teoretic „Mircea Eliade“, Galaţi).

◆ „Viața omului este o binecuvântare de la Dumnezeu, iar creștinul, prin ascultarea față de Acesta, este îndatorat atât față de cei apropiați, cât și de cei din viața de zi cu zi. El este chemat să ducă o viață bazată pe o moralitate  inspirată atât de la sfinți, dar mai ales de la Mântuitorul Hristos“ (Eric Robu, clasa a IX‑a, Liceul Teoretic „Mircea Eliade“, Galaţi).

◆ „Spiritualitatea ortodoxă ne învaţă că familia are o instituire divină. Familia creştină constituie leagănul iubirii: «Biserica de acasă» (Romani 16, 5), «Biserica în miniatură, loc al împlinirii şi realizării mutuale, trupeşti şi sufleteşti, şcoală a virtuţilor creştine, laborator al mântuirii şi desăvârşirii, un adevărat altar de jertfă». Din familia creştină credincioasă, spunea Preafericitul Daniel, «copilul învaţă să caute familia spirituală sfinţitoare, adică Biserica, ai cărei membri sunt numiţi fii şi fiice, fraţi şi surori, părinţi şi maici duhovniceşti în Hristos»“ (Lidia Modiga, clasa a IX‑a, Liceul Teoretic „Mircea Eliade“, Galaţi).