Redăm, în continuare, unele dintre multele mărturii ale tinerilor participanţi la dialogurile duhovniceşti de la Buciumeni, axate pe problemele care frământă astăzi tineretul şi răspunsurile pertinente oferite de preoţi, despre cum trebuie tânărul să ducă o viaţă frumoasă în familie, în şcoală, în biserică, în lume.
„Credinţă, linişte şi speranţă, trei sentimente pe care an de an le întâlnesc la Buciumeni. Toate acestea invadate de căldura sufletească oferită de gazde.” (Maria Apostol, clasa a XI‑a A, Colegiul Naţional „Ana Aslan”‑ Brăila)
„Pelerinajul de la Buciumeni a fost o experienţă unică şi foarte plăcută. Nu am mai trăit asemenea momente de delectare sufletească şi îmi doresc să mai ajung acolo, în acea oază de linişte şi speranţă. Atât atmosfera de rugăciune, cât şi liniştea din mijlocul naturii m‑au făcut să mă desprind de cele lumeşti. Mi‑a plăcut atât de mult, încât îmi doresc să‑i conving pe cei dragi să ajungă la Buciumeni. (Cristina Velişcu, clasa a X‑a A, Colegiul Naţional „Ana Aslan”‑ Brăila)
„La Buciumeni e un loc «magic», în care timpul parcă se opreşte în loc. Mi‑a plăcut slujba din «catedrala cu turle până la cer», acompaniată de ciripitul vesel al păsărilor şi de glasul copiilor, care au cântat împreună, la Sfânta Liturghie.
În timpul discuţiilor, sufletele ni s‑au deschis, iar distanţa dintre preoţi şi tineri a dispărut, ca printr‑o minune.
A fost una dintre cele mai frumoase zile, a fost «Ziua copilului» şi copiii s‑au simţit în centrul atenţiei, alintaţi mai mult ca oricând.” (Valentina Nedelcu, clasa a X‑a A, Colegiul Naţional „Ana Aslan”‑ Brăila)
„Azi, copacii Buciumenilor au nenumărate ceruri albastre, frunze verzi, forme îngheţate iniţial, secunde vii deja îmblânzite în Dumnezeu şi raze curate de soare îmbrăţişând generos fruntea, ochii şi umerii tinerilor pelerini veniţi să se roage şi să‑şi deschidă cu înţelepciune sufletul. Tinerii participanţi la pelerinajul de la mănăstirea Buciumeni au ştiut că numai în Dumnezeu pot găsi un început al îmblânzirii şi au ales să ocupe acelaşi spaţiu treimic, regăsind modestia, liniştea şi unitatea primordială din sufletul lor.
Pentru unii dintre noi, pelerinajul a însemnat renunţarea la armura aspră a singurătăţii multor apusuri de soare, triste pentru că unele s‑au stins doar într‑o singură zi când, cu superficialitatea trăirii, ne‑am crezut aprigi căutători de suflete fără să creăm şi adevăratele legături sau punţi stabile de susţinere a acestora. Fără să avem suficient timp pentru a ne cunoaşte cu adevărat pe noi înşine şi fără să avem dăruirea unui timp adevărat în cunoaşterea celuilalt, fără să ne lăsăm îmblânziţi de Dumnezeu în rugăciune şi, cu neliniştea aşteptării, să‑L primim pe Dumnezeu în suflet, nu putem fi cu adevărat fericiţi şi nu putem dobândi stabilitate, calm şi pace sufletească.
La Buciumeni am aflat că există un ritual al iubirii blânde a lui Dumnezeu, tinerii dobândesc siguranţa că sunt moştenitori şi fii ai lui Dumnezeu, îndrăznind să dea credinţei «de mâncare» dintr‑o oală fierbinte de lut, astâmpărându‑şi foamea acolo unde sfârşeşte foamea, găsind un Dumnezeu neclintit şi de sprijin pământului de deasupra şi de jur împrejurul celor care vor mai fi. Laudă blândului şi bunului Dumnezeu!” (prof. Ivanov Marcela‑Luminiţa, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”)
„Am redescoperit frumuseţile Sfintei Mănăstiri, parcă mai multe, mai luminoase, am văzut peste tot rodul mâinilor măicuţelor rugătoare de Dumnezeu, care au ştiut să împletească hărnicia cu dăruirea sufletească reuşind să ne apropie de Dumnezeu.” (Amelia Balauru, clasa a XI‑a D, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”‑ Galaţi)
„Este minunat să vezi atâta frumuseţe şi nu ai cum să nu‑ţi simţi ochii sufletului larg deschişi, respirând sfinţenia prin toţi porii, nu ai cum să nu te purifici întreţesând privirea şi mirosul printre unice arome de mir şi tămâie.” (Alexandra Achenfiev, clasa a X‑a A, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”‑ Galaţi)
„Am descoperit un loc minunat, de unde pelerinii şi‑au putut lua hrană spirituală, dar şi materială, mici suveniruri pentru cei de acasă, icoane sau iconiţe, cărţi, candele, brăţări monahale şi flori în ghivece. Ne‑a impresionat foarte tare acest loc binecuvântat de Dumnezeu.” (Ionela Patriche, clasa a XI‑a D, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”‑ Galaţi)
„Mi‑am amintit de momentele bune din viaţa mea. M‑am gândit la faptul că ţara noastră este frumoasă şi că‑mi doresc să revin la Buciumeni. Sunt foarte fericit pentru că părinţii mei au fost fericiţi că eu am avut posibilitatea de a merge la mănăstire.” (Alex Vîrgolici, clasa a X‑a A, Colegiul Tehnic „Paul Dimo”‑ Galaţi)
„Întâlnirea de anul acesta de la Mănăstirea Buciumeni, a fost un prilej pentru noi, tinerii, de a ne uni într‑o mare familie, în numele Sfintei Treimi. Am avut parte de clipe frumoase, la adăpostul copacilor din jurul nostru, mărturisindu‑ne credinţa şi gustând, încă o dată, din dragostea lui Dumnezeu” (Cristina Terente, clasa a X‑a G, Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”‑ Brăila)
„Pot spune că îmi doresc enorm să mă întorc şi să particip iar la această întâlnire sufletească, şi în anii următori, să‑i reîntâlnesc pe cei ce au făcut posibilă aceasta oază de frumuseţe între tineri” (Patricia Pârlog, clasa a IX‑a D, Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”‑ Brăila)
„Am văzut aici mulţi tineri care se roagă, zâmbesc, pun întrebări, dar cel mai mult mi‑a plăcut comunicarea şi comuniunea între preoţi‑tineri‑profesori, gustând împreună cu noi din bucuriile unui cadru natural al Sf. Liturghii.” (Anca Mircioi, clasa a X‑a D, Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”‑ Brăila)
„Anul acesta m‑am alăturat grupului de pelerini ce au luat parte la Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul din mijlocul pădurii, dedicate sărbătorii Sfintei Treimi, ziua hramului Mănăstirii Buciumeni. M‑am întâlnit în faţa Catedralei cu alţi tineri pelerini, unii dintre ei fiind colegii mei de clasă, apoi am fost împărţiţi pe autocare şi am pornit spre Buciumeni, o călătorie ce urma să mă lumineze, să‑mi arate cât de frumoasă e lucrarea lui Dumnezeu. După un drum de două ore, timp în care am avut discuţii foarte interesante cu profesorul de religie şi colegii, am ajuns într‑un loc minunat, pur, primitor, ce se numeşte Mănăstirea Buciumeni. Frumuseţea locului mi‑a încălzit sufletul şi mi‑a dat senzaţia de «acasă», şi mereu am acest sentiment în casa Domnului.
Slujba Sfintei Liturghii a fost săvârşită într‑un cadru impresionant, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian înconjurat de un sobor de preoţi. Ulterior am luat prânzul în pădure, alături de sute de pelerini. În final am purtat dialoguri cu câţiva preoţi participanţi la sărbătoare, pe tema «Sfântul Ioan Gură de Aur, sfinţitorul şi învăţătorul tinerilor» ‑ un subiect ce a stârnit curiozitatea tuturor tinerilor. Am primit răspunsuri la toate întrebările pe care le aveam. Am învăţat că trebuie să faci sacrificii pentru o prietenie, că cel ce urăşte are o inimă închisă. Am învăţat că cea mai mare moştenire pe care părinţii o lasă copiilor sunt valorile morale, nu bunurile materiale, pentru că averea unui om egoist şi necredincios este o piedică în calea mântuirii. La sfârşitul zilei ne‑am organizat pe licee şi am plecat spre autocare, cu sufletele împăcate, pline de bucurie şi dragoste. Mi‑a plăcut experienţa şi aş dori s‑o repet în anii următori.” (Ana Aftanasă, clasa a XI‑a C, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”‑ Galaţi)
„Consider că această zi petrecută la Buciumeni a fost foarte importantă şi interesantă pentru fiecare dintre noi.
În primul rând, nu a fost un simplu pelerinaj, cu un oarecare program, ci a fost mai mult de atât. Poate unii cred că am fost doar la slujbă, am stat la masă şi au fost discuţii şi după, am plecat… Nu! Trebuie să privim din altă perspectivă. Am venit aici pentru a doua oară, şi locul acesta mă linişteşte.
În al doilea rând, am învăţat multe lucruri noi din discuţiile pe care le‑am avut şi mă bucur că am participat la acestea. Pentru mine a fost o experienţă frumoasă, pe care nu o voi uita prea curând.
Anul acesta a fost ceva mai diferit faţă de anul trecut: fiecare grup a avut câte o temă pentru care trebuia să se documenteze şi apoi la dialoguri să poate împărtăşi şi celorlalţi.
La aceste discuţii, moderate de preoţi, am avut ocazia să mă lămuresc în anumite privinţe, mai exact cu unele lucruri de care nu eram sigură.
Consider că acest pelerinaj ne‑a învăţat multe lucruri noi pe care trebuie să le aplicăm în viaţa de zi cu zi, pentru binele nostru, pentru că Biserica nu ne vrea răul, ci vrea să fim pe calea cea bună, alături de Dumnezeu.” (Virginia Avram, clasa a XI‑a E, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”‑ Galaţi)
„Programul pelerinilor a fost unul deosebit. Aceştia au participat la Sfânta Liturghie, au servit masa, după care tinerii liceeni grupaţi pe ateliere de lucru s‑au implicat în discuţii pe diferite teme. La aceste dezbateri, tinerii pelerini au fost împărţiţi în cele 15 ateliere, unde au avut libertatea de a adresa întrebări preoţilor, pentru a înţelege mai bine anumite învăţături creştine.
Privind din alt unghi, cu ajutorul acestui pelerinaj am avut ocazia să cunosc alte persoane şi să discut cu ele alte teme, pe care nu le pot vorbi cu cineva care se îndoieşte de existenţa lui Dumnezeu.
Sunt de părere că, prin intermediul acestui pelerinaj am descoperit lucruri noi şi am clarificat noţiunile pe care le percepusem greşit. Aceste cunoştinţe ar trebui să le aplicăm în viaţa cotidiană pentru a fi pe calea cea bună spre Dumnezeu.” (Costela‑Cosmina Sbârnea, clasa a XI‑a E, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”‑ Galaţi)
„De 1 iunie am avut bucuria de a participa la hramul Mănăstirii Buciumeni ‑ Sfânta Treime. Tot în această zi este sărbătorită şi Ziua Copilului, ceea ce a umplut inimile sutelor de tineri cu bucuria de a‑L primi pe Dumnezeu în cămăruţa sufletelor lor. Am ascultat cu pioşenie slujba sub «vitraliile foşnitoare», iar liniştea şi armonia cu care ne‑a acoperit pădurea ne‑a dat o stare de contemplare a creaţiei. După slujbă şi agapa din pădure fiecare grup de tineri s‑a aşezat la câte un atelier de discuţii unde am dialogat cu profesori şi preoţi pe tema adolescenţei ajutându‑ne de înţeleptele cuvinte ale Sfântului Ioan Gură de Aur. De real folos şi ajutor pentru tineri au fost cuvintele şi gândurile transmise de moderatorii atelierului.
Acest pelerinaj a fost o permanentă sărbătoare pentru că am putut dărui din timpul nostru lui Dumnezeu, participând la Sfânta Liturghie, ascultând predica, lecturile, meditaţiile şi textele din Sfânta Scriptură. Aici s‑a realizat o binecuvântată unire a experienţei preoţilor cu puţina experienţă a elevilor. (Daniela Ambrose, clasa a XI‑a C, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”‑ Galaţi)
„Pelerinajul la Mănăstirea Buciumeni a fost o experienţă pe care aş repeta‑o oricând aş mai avea ocazia. Împreună cu colegii şi domnul profesor am discutat despre importanţa respectării principiilor morale şi, mai ales, a prezenţei lui Dumnezeu în viaţa noastră. Am ascultat cu luare‑aminte cuvintele preoţilor, primind astfel informaţii şi sfaturi utile legate de viaţa creştină. Prin participarea la Sfânta Liturghie am îndeplinit un scop principal al pelerinajului ‑ rugăciunea.
Slujba a fost un moment în care am simţit bucuria lăuntrică a întâlnirii cu Dumnezeu. Cântul păsărilor, mirosul proaspăt al vegetaţiei şi întreg cadrul natural, îmbinate cu glasurile de îngeri ale copiilor, au făcut ca acea atmosferă să fie liniştitoare. Am reuşit să ieşim din cotidian şi să ne desprindem de orice griji, apăsare, gând tulburător.
Ajungând în acel colţ de rai, am găsit un izvor de bucurie, iubire, pace, tămăduire, iar starea sufletească pe care am avut‑o atunci a persistat şi după întoarcerea noastră acasă.” (Liliana Gîrbea, clasa a XI‑a C, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”‑ Galaţi)
„Am participat la sărbătoarea Preasfintei Treimi alături de alţi tineri liceeni la Mănăstirea din codrii Buciumenilor, care şi‑a serbat hramul. Am fost pentru prima dată la Sfânta Liturghie în pădure, care este ca o parte din Rai, unde m‑am simţit mai aproape de Dumnezeu. Uitându‑mă spre cer, am observat cum lumina se vede printre crengile copacilor şi m‑am simţit de parcă sunt în locul unde răul nu mă atinge, descoperind cât de important este să avem credinţă.
Ziua a început cu oficierea Sfintei Liturghii, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, la Altarul cu «vitralii foşnitoare» din pădurea Buciumeni. Moment de mare profunzime duhovnicească, hramul Mănăstirii Buciumeni a adunat foarte mulţi slujitori, iar credincioşii de toate vârstele, elevii de la Seminarul Teologic alături de ceilalţi liceeni au susţinut cântările Sfintei Liturghii.
A venit apoi momentul separării generaţiilor, tinerii liceeni grupându‑se în jurul profesorilor de Religie şi al preoţilor care moderau discuţiile din cadrul atelierelor, dornici să‑şi deschidă sufletele pe tema «Sfântul Ioan Gură de Aur, sfinţitorul şi învăţătorul tinerilor». Discuţia cu preoţii ar fi trebuit să ţină mai mult, pentru că sunt multe întrebări de pus şi prea puţin timp de răspuns. Nu îmi imaginam că astfel de discuţii se pot purta atât de deschis, fără a te simţi criticat sau condamnat pentru felul tău de a gândi. De remarcat este o constantă psihologică: dorinţa de raportare la Dumnezeu, la relaţia cu El, nevoia destăinuirii propriilor stări de spirit, analizarea şi definirea propriului mod de existenţă şi adesea curajul de a‑ţi exprima punctul de vedere.
Înainte de apusul soarelui, autocarele aşteptau la poarta mănăstirii să se umple de glasurile tinerilor. Obosiţi, dar bucuroşi de faptul că am petrecut o zi în mijlocul naturii şi în comuniune cu Dumnezeu, ne‑am întos acasă.” (Marcela Sorina Gheorghiu, clasa a XI‑a C, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”).