Mănăstirea Cârlomăneşti şi-a cinstit ocrotitorii: Sfinţii Martiri Brâncoveni

16 august 2013: Zi de hram, la Cârlomăneşti
16 august 2013: Zi de hram, la Cârlomăneşti

Mănăstirea Cârlomăneşti din judeţul Galaţi, închinată Sfântului Ierarh Nicolae şi Sfinţilor Martiri Brâncoveni, atestată pentru prima dată la 25 aprilie 1445, şi-a sărbătorit, la 16 august, hramul. Zona de nord a Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost îmbrăcată în bucurie, odată cu venirea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, împreună cu preoţii şi credincioşii, în vatra uneia dintre cele mai vechi mănăstiri din sudul Moldovei, pentru slujba Sfintei Liturghii de hram.

Imediat după praznicul Adormirii Maicii Domnului cinstim un alt moment cutremurător pentru toată creştinătatea, petrecut acum 299 de ani. În 15 august, anul 1714, Constantin Vodă Basarab Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, împreună cu cei patru prinţi copii ai lui, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu consilierul şi ginerele lui, Ianache, au fost martirizaţi prin decapitare în oraşul Istanbul, vechiul Constantinopol, din porunca sultanului, în prezenţa tuturor autorităţilor reprezentative ale Imperiului Otoman, dar şi a delegaţilor ambasadori pe lângă Înalta Poartă.

În cuvântul de învăţătură rostit după Sfânta Liturghie, ÎPS Casian a vorbit despre martiriul Sfinţilor Brâncoveni: „Voievodul împlinea 60 de ani, iar doamna Marica îşi sărbătorea ziua onomastică. La Bucureşti trăgeau clopotele, iar la Istanbul tăiau iataganele capetele voievodale. Toată lumea a tăcut. A fost o reeditare a distracţiilor din arenele romane din timpul împăraţilor persecutori de până la Sfântul Constantin cel Mare. Cutremurătoarea jertfă a tatălui care vede cum cad capetele copiilor săi pentru lege, neam şi credinţă este fără precedent. Dar crucea pe care a primit-o o duce până la capăt. Şi le cere copiilor să se înarmeze cu sabia răbdării. Singur, ca un miel spre junghiere, după ce şi-a jertfit mieluşeii, s-a aşezat în faţa călăului, care i-a tăiat capul“.

Preacuviosul arhimandrit Epifanie Bulancea, de la Mănăstirea Măgura Ocnei din judeţul Bacău, unul dintre donatorii şi binefăcătorii Mănăstirii Cârlomăneşti şi-a manifestat bucuria de a participa, pentru al şaptelea an consecutiv, la hramul aşezământului monastic, aflat în vecinătatea plaiurilor sale natale. De asemenea, un grup de 60 de credincioşi din Parohia Pogoneşti, judeţul Vaslui, în frunte cu părintele paroh Vasile Mihăiţă Maximoiu au venit în pelerinaj la hramul Mănăstirii Cârlomăneşti.

Credincioşii prezenţi la hram au ascultat balade, cântece şi poezii închinate Sfinţilor Martiri Brâncoveni, interpretate de copiii din parohiile Brătuleşti şi Lieşti care, îmbrăcând frumosul port naţional, păstrează datina străbună peste ani. Cu toţii s-au îndreptat, după slujbă, spre adăpostul pădurii de salcâmi plantaţi de călugării mănăstirii în jurul aşezământului, unde au fost împărţite 2.000 de pachete cu hrană de post.

Părintele Gheorghe Joghiu, protopop de Tecuci ne-a declarat: „Mănăstirea Cârlomăneşti, cu hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, a primit cu bucurie pelerinii, preoţi şi credincioşi din zonă, la această mare sărbătoare duhovnicească. În anul închinat Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ÎPS Arhiepiscop Casian a arătat legătura dintre Sfinţii Brâncoveni, mărturisitori şi martiri pentru credinţa creştină, şi evenimentul din urmă cu 1.700 de ani, când a fost aşezat făgaşul de manifestare religioasă în libertate, citind şi tâlcuind credincioşilor prezenţi textul Edictului de la Milan, aşa cum s-a păstrat în literatura patristică“.

Alexandru Briciu