Sfinţirea bisericii din Parohia Târlele Filiu, judeţul Brăila

În Duminica a XVIII-a după Pogorârea Sfântului Duh (23 septembrie a.c.), credincioşii parohiei Târlele Filiu, Protopopiatul Făurei, judeţul Brăila au participat la resfinţirea bisericii parohiale din localitate, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae şi Sf. Cuv. Mc. Dometie Persul“, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos.

Scurt istoric al parohiei şi al bisericii

Târnosirea noului lăcaş
Târnosirea noului lăcaş

Localitatea Târlele Filiu a fost întemeiată între anii 1920-1921, prin strămutarea unor locuitori din zonele Păltineni şi Bălăneşti, judeţul Buzău. Prima şcoală din această localitate se înfiinţează în anul 1928, pentru ca, 8 ani mai târziu să înceapă construcţia unei biserici în formă de navă, fără abside.

Cu sprijinul substanţial al familiei Nicolae Moroianu, în anul 1938 se termină şi turla pe naos.

Documentele atestă faptul că, deşi nepictat, noul locaş de cult a fost sfinţit pentru prima dată la data de 21 aprilie 1940, în Duminica Floriilor, de către un delegat al Eparhiei Buzăului.

În anul 2001, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a binecuvântat demararea unor ample lucrări de consolidare şi reparaţii la interior şi exterior. Tot acum, biserica este înveşmântată în pictură – tehnica fresco – , de către pictorul Gheorghe Gurău, din Brăila.

Lucrările au fost permanent îndrumate de pc pr. paroh Laurenţiu Taflan, ajutat de membrii Consiliului şi Comitetului parohial, şi de  jertfelnicii credincioşi, cu sprijinul autorităţilor locale.

Ziua sfinţirii

Astfel, în data de 23 septembrie 2012, lăcaşul de cult al parohiei Târlele Filiu a primit haina luminoasă a sfinţeniei.

Aspect din timpul Sfintei Liturghii
Aspect din timpul Sfintei Liturghii

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de Arhiepiscopul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, înconjurat de un ales sobor de preoţi din administraţia eparhială şi din parohiile învecinate, în prezenţa unui impresionant număr de credincioşi din parohie şi nu numai.

Cu acest prilej, biserica parohială a primit şi un nou hram: „Sfântul Cuv. Mc. Dometie Persul“, sărbătorit în fiecare an la 7 august.

Pentru merite deosebite, preotul paroh a primit rangul de sachelar. De asemenea, au fost  acordate o serie de diplome – act de preţuire – care au evidenţiat jertfelnicia ctitorilor, a autorităţilor locale, dar şi a credincioşilor.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfinţia Sa, însoţit de întreg soborul de preoţi slujitori s-a deplasat la Muzeul „Arhim. Dometie Manolache“, strălucit duhovnic al neamului şi iubit fiu al satului.

Muzeul „Arhim. Dometie Manolache“

Muzeul se află în centrul parohiei, în apropierea bisericii. El a fost fondat de fraţii părintelui Dometie, în casa părintească şi a fost deschis de către chiriarhul Dunării de Jos. În camerele destinate muzeului se regăsesc colecţii de fotografii familiale, diplome de studii în xerocopii, cărţi, un veşmânt preoţesc, icoane şi obiecte artizanale.

Slujbă de pomenire a părintelui Dometie
Slujbă de pomenire a părintelui Dometie

Aici,  a fost oficiată o slujbă de pomenire, în prezenţa membrilor familiei, care au donat bisericii nou sfinţite cele 12 Minee, pentru întregul an liturgic.

Evocând personalitatea părintelui Dometie, Înaltpreasfinţia Sa a arătat: „În universul Bărăganului, într-un sat modest de lângă Ianca, avem bucuria de a intra într-o casă care a dat oameni mari cu suflet mare pentru Biserica şi neamul românesc, unul dintre aceştia fiind părintele Dometie Manolache, cunoscut «de la Râmeţ»(…) Din când în când sufletul lui se întoarce în pământul natal, la bisericuţa unde a cântat lui Dumnezeu şi, mai ales, în cuibul părintesc al casei sale, casă salvată prin generozitatea familiei şi transformată în casă memorială.

Părintele Dometie nu este prezent doar în chilia monahală a amintirilor de la Râmeţ, nici ale altor cunoscuţi, nici în cărţile lui ci, aşa cum arăta şi părintele Stăniloae, acolo unde casa părintească rămâne din generaţie în generaţie o mărturie, acolo se salvează şi sufletul românesc, credinţa, unitatea şi comuniunea. Învăţăm, aşadar, că într-o casă mică se pot naşte suflete mari”.

Evenimentul s-a încheiat cu tradiţionala agapă creştinească, membrii Consiliului şi Comitetului parohial pregătind pachete cu alimente pentru 450 de persoane, atât pentru credincioşii participanţi, cât şi pentru alte persoane bolnave, nedeplasabile, aflate în evidenţele speciale ale parohiei.

Arhim. Dometie Manolache repere biografice:

Părintele Dometie Manolache a fost unul dintre marii părinţi duhovniceşti ai secolului trecut din Biserica noastră noastră.

S-a născut în ziua de 13 octombrie 1924, în satul Bălăneşti, din judeţul Buzău.

Urmează cursurile şcolii primare în localitatea natală, după care, în anul 1937 se mută împreună cu familia sa în satul Târlele Filiu.

A absolvit Seminarul Teologic din Buzău, în anul 1945, ca „şef de promoţie“, în acelaşi an înscriindu-se la cursurile Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care o va termina în anul 1949.

În ziua de 6 iulie 1949, tânărul teolog intră în obştea monahală de la Mănăstirea Prislop. Hirotonia întru preot a fost primită în ziua de 6 august 1949, la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, fiind hirotesit întru duhovnic în Catedrala din Arad, de către Preasfinţitul Andrei Magieru.

În acelaşi an, în ziua de 14 septembrie, la vârsta de numai 25 de ani, tânărul este tuns în monahism, împreună cu viitorul mitropolit Antonie Plămădeală.

În ziua de 1 martie 1959, părintele Dometie Manolache este numit preot duhovnic, la Mănăstirea Râmeţ şi la parohia Râmeţ-Sat.

În anul 1972, la chemarea Preasfinţitului Antonie Plămădeală, părintele Dometie Manolache urmează cursurile de Doctorat ale Facultăţii de Teologie din Bucureşti, pe care le va termina cu excelenţă.

Părintele Dometie trece la cele veşnice în data de 6 iulie 1975, într-o zi de duminică, la numai o lună după terminarea studiilor.

Pr. Gabriel Molocea