Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Galaţi a îmbrăcat duminică, 25 septembrie a.c., veşmânt de sărbătoare pentru slujba de resfinţire săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a fost înconjurat de un sobor de diaconi şi preoţi, printre care şi membri ai Cancelariei eparhiale, protoierei şi profesori de teologie.
O biserică istorică a urbei gălăţene
Construită între anii 1857 şi 1863 după planul catedralei din Bolgrad, biserica a fost sfinţită la 1 septembrie 1863 de episcopul cărturar Melchisedec Ştefănescu şi a fost pe punctul de a deveni Catedrală a oraşului.
Lăcaşul a fost ridicat în cimitirul fostului spital public, în care odihnesc trupurile soldaţilor ruşi căzuţi pe câmpurile de bătălie în războaiele ruso-turce, începând cu cel din anii 1806-1812 şi încheind cu Războiul Crimeii (1853-1856).
Grav afectată de cutremurele din 1894, 1940 şi 1977, biserica a avut nevoie de reparaţii capitale în mai multe rânduri. Prima s-a încheiat în 1908 şi a fost săvârşită în timpul păstoririi preotului Ludovic Cosma. În acea perioadă s-au ridicat clopotniţa, casa parohială şi o impresionantă sală de conferinţe spiritual-culturale, iniţiativă unică în ţara noastră, la acea vreme. Până în 1927, la întâlnirile duminicale aveau să conferenţieze personalităţi precum istoricul Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi sau preotul Gala Galaction. În 1962, la 15 iulie, Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos săvârşea slujba de resfinţire, după o nouă etapă de renovări ce au inclus şi pictura interioară realizată în tehnică fresco de renumitul pictor Gheorghe Vânătoru între anii 1958 şi 1961.
A treia restaurare capitală a bisericii
De curând s-a încheiat cea de-a treia restaurare capitală a bisericii, iar mulţimea de credincioşi, bărbaţi şi femei, a putut trece prin Sfântul Altar, închinându-se şi sărutând Sfânta Masă, Sfânta Evanghelie şi Sfânta Cruce.
Slujba de resfinţire a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, înconjurat de un numeros sobor de preoţi şi diaconi, slujitori în administraţia eparhială, protoierei şi profesori de teologie.
Chiriarhul Dunării de Jos a arătat care este condiţia pentru ca oamenii să poată trece prin Sfântul Altar în ziua sfinţirii bisericii: „Altarul este astăzi mai sfânt ca oricând. Are mireasma proaspătă a harului Duhului Sfânt. Nu intraţi cei ce nu puteţi ierta. «Şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri!», ne învaţă Mântuitorul în rugăciunea Tatăl nostru. Iertaţi-vă duşmanii şi veţi fi oameni liberi, veţi fi oameni liniştiţi”.
În cadrul Sfintei Liturghii, săvârşită după slujba de sfinţire, cei prezenţi au putut asculta Rugăciunea domnească, aşa cum o rostea Mântuitorul, cântată în limba aramaică de monahul Iosif, sirian care studiază teologia la Bucureşti.
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Casian a arătat că o biserică este sfinţită prin stropirea cu agheasmă şi prin ungerea cu Sfântul şi Marele Mir întocmai cum creştinul primeşte harul Sfântului Duh prin Sfintele Taine ale Botezului şi Mirungerii. „Să ajute Dumnezeu ca binecuvântarea şi iertarea Lui să copleşească sufletele şi trupurile noastre şi precum se sfinţeşte altarul acesta, să se sfinţească sufletele şi trupurile noastre şi aşa cum se sfinţesc pereţii bisericii acesteia, să se sfinţească cele patru laturi ale vieţii din oraşul acesta, din eparhia noastră, din ţara noastră şi din lumea noastră”, a încheiat Înaltpreasfinţia Sa.
La final, părintelui paroh Mihai Adrian i-a fost oferită distincţia eparhială „Vrednicia andreiană”, iar părintele coslujitor Ioan Ionaşcu a fost hirotesit iconom stavrofor. De asemenea, ctitorii şi ostenitorii acestei restaurări a bisericii au primit diplome de recunoaştere a efortului lor.
Alexandru Briciu