Cu bineuvântarea Înaltpreasfințitului Arhiepiscop dr. Casian, a apărut și în anul 2025, numărul 25 al anuarului bisericesc „Biserică. Misiune. Slujire“, acum în două volume, editat de Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos. Volumul I al anuarului are 318 pagini, iar volumul al II‑lea 232 pagini, plus 61 pagini cu fotografii.
Primul volum al anuarului, intitulat: „Autocefalie – 140, Patriarhie – 100, Noi Sfinți Duhovnici și Preoți Mărturisitori“, este o prezentare amplă a temelor propuse de Sfântul Sinod al B.O.R., prin vocea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru a fi aniversate și dezbătute în anul 2025.
Primul material este semnat de ÎPS Arhiepiscop Casian și se intitulează: „Autocefalie. Patriarhie. Sfințenie. Urcuș smerit către valorile nepieritoare ale ortodoxiei românești“, un îndemn și o povață duhovnicească pentru a fi în comuniune sacră cu Biserica neamului nostru și pentru a ne „folosi real, înțelept și mântuitor de aceste evocări“.
Urmează un «Program‑cadru (liturgic, cultural și mediatic) intitulat „2025 – Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul Comemorativ al Duhovnicilor și Mărturisitorilor Ortodocși Români din secolul al XX‑lea“ în Patriarhia Română».
În cadrul „Anului Omagial al Centenarului Patriarhiei Române“, părintele Eugen Drăgoi, de la parohia „Înălțarea Domnului“ – Galați, se referă la „Biserica Ortodoxă Română. Dobândirea Autocefaliei (anul 1885) și ridicarea la rangul de Patriarhie (anul 1925)“. El definește autocefalia, arătând cadrul economic și administrativ în care a avut loc evenimentul recunoașterii autocefaliei de către Patriarhia de Constantinopol, care au fost inițiatorii și promotorii acestui demers, momentul proclamării autocefaliei și consecințele actului de la 1885, când Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rang de Patriarhie.
Tot Părintele Drăgoi vorbește într‑un alt material despre „Rolul Episcopului Melchisedec al Dunării de Jos pentru dobândirea Autocefalei Bisericii Ortodoxe Române“ – care a avut „o contribuție esențială și decisivă“ în această privință.
În continuare, aflăm studiul consistent şi competent alcătuit de Episcopul Melchisedec Ștefănescu: „Despre Ierarhia și Instituția Sinodală în Biserica Ortodoxă a Răsăritului și în Biserica Ortodoxă Română.“, care a fost prezentat de Comisia Sfântului Sinod compusă din: Mitropolitul Calinic, Primatul României, Mitropolitul Iosif al Moldovei și Sucevei și Episcopul Melchisedec de Roman, citit și aprobat de Sfântul Sinod în ședințele din 27‑28 octombrie 1883.
Cu un an înainte, la 23 noiembrie 1882, în ședința Sfântului Sinod al B.O.R. a fost semnat „Actul Sinodal care cuprinde Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române și Relațiile ei cu Patriarhia de Constantinopol“ – prezentat și el în acest volum.
Pentru cei interesați să studieze o „Bibliografie privind Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române,“ pr. conf. dr. Cristian Gagu le‑o pune acum la dispoziție.
Urmează prezentarea Patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române: „Cei patru patriarhi ai celor 60 de ani de patriarhat ortodox românesc“ (Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului), „Părintele Patriarh Teoctist – o viață dăruită Bisericii și neamului“ (+ Daniel, Patriarhul Bisericii Române) și „Apostol neînfricat la timona Corabiei mântuirii neamului în An cemntenar al Patriarhiei, Preafericitul Daniel“ (+Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos).
Pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan și pr. prof. univ. dr. Mihail Săsăujan fac împreună o „Prezentare succintă a datelor esențiale de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la demnitatea de patriarhie“. Iar pr. prof. univ. dr. Nicolae Chifăr scrie despre faptul că „Înființarea Patriarhiei Române a contribuit la consolidarea unității naționale“.
În continuare, pentru o mai bună documentare, urmează o „Prezentare succintă a actelor oficiale de ridicare a Bisericii Ortodoxe Române la demnitatea de Patriarhie“, „Imnul Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române“ și o „Bibliografie pentru Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române“, alcătuită de pr. conf. dr. Cristian Gagu.
A doua parte a primului volum se axează pe „Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX‑lea“. Și aceștia sunt, în ordinea prăznuirii lor, cu date din biografiile luate din Sinaxar: Sf. Preot Mc. Liviu‑Galaction de la Cluj (8 martie), Sf. Cuv. Dometie cel Milostiv de la Râmeț (6 iulie), Sf. Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu (22 iulie), Sf. Cuv. Mărturisitor Sofian de la Antim (16 iulie), Sf. Cuv. Mărturisitor Iraclie din Basarabia (3 august), Sf. Preot Mc. Alexandru din Basarabia (8 august), Sf. Preot Mucenic Ilarion Felea (18 septembrie), Sf. Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae (4 octombrie), Sf. Preot Mc. Constantin Sârbu (23 octombrie), Sf. Cuv. Mc. Visarion de la Lainici (10 noiembrie), Sf. Cuv. Mărturisitor Arsenie de la Prislop (28 noiembrie), Sfinții Cuvioși Paisie și Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie), Sf. Cuv. Serafim cel Răbdător de la Sâmbăta de Sus (20 decembrie), Sf. Cuv. Mc. Gherasim de la Tismana (26 decembrie).
Primul volum se încheie cu o „Bibliogarfie pentru folos duhovnicesc și teme de studiu și cercetare în Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX‑lea“, alcătuită de pr. conf. dr. Lucian Vasile Petroaia.
Al doilea volum „Biserică. Misiune. Slujire, 25“, tipărit de asemenea cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte dr. Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, poartă un titlu sugestiv: „Slujire filantropică în Arhiepiscopia Dunării de Jos. A.D. 2024“ și se dedică în exclusivitate ajutorului dat de Biserică, slujitorii și enoriașii ei la salvarea și susținerea morală și materială a sinistraților în urma gravelor inundații care s‑au abătut asupra satelor din județul Galaţi în luna septembrie a anului 2024.
În cuvântul de deschidere, „Icoană vie de iubire fraternă – pod peste încercări și exercițiu de comuniune filantropică“, Părintele Arhiepiscop Casian scrie că acțiunea de ajutorare a venit firesc și a fost real un „pod de iubire restauratoare, atât în plan spiritual, moral și psihologic, cât și în sens propriu‑zis, material!“ Și mulțumește echipei de la Centrul Eparhial, „de serviciu zi și noapte pentru sinistrați, dimpreună cu cei 30 de preoți‑eroi din ape, dar mereu deasupra lor, și în fruntea echipelor de salvare, pompieri, jandarmi, militari ori voluntari“, care s‑au jertfit zile întregi pentru salvarea celor în mare nevoie.
Un „Apel la solidaritate cu persoanele afectate grav de inundații“ ni‑l transmite Părintele Patriarh Daniel, asigurându‑ne că „Patriarhia Română se alătură instituțiilor și autorităților centrale și județene în efortul de sprijinire a semenilor noștri care trec prin momente de grea suferință“.
Și, din nou, o constatare a ÎPS Sale: „De la Altarul Domnului la altarul fratelui“: „Viața ca dar a solicitat dărnicie și omenie, începând de la Părintele Patriarh Daniel și Ierarhii țării până la preoțimea și toți creștinii din biserici, care au îmbrățișat semenii sinistrați ca pe sfintele icoane din fața ochilor!“
Toate rugăciunile Părintelui Arhiepiscop Casian, din perioada 14 septembrie‑22 octombrie 2024, pentru ajutorarea sinistraților sunt trecute aici în capitolul „Comuniune prin rugăciune“. Arhiepiscopul nostru, echipat cu cizme de cauciuc, a fost prezent la fața locului și a ajutat efectiv la scoaterea apei din biserica inundată, a ajutat și localnicii rămași fără adăpost, fără hrană și lucruri de primă necesitate.
Preotul Rareș Bucur ne prezintă în continuare cronica faptelor de solidaritate și iubire creștinească în „Pod de iubire și filantropie peste revărsări de ape“, începând din prima zi a dezastrului, 14 septembrie și până la 19 decembrie 2024, când, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, au sosit 6.000 de obiecte de uz casnic (aspiratoare, mașini de călcat) destinate familiilor sinistrate din județul Galați.
Totodată, scrie pr. Rareș Bucur, Arhiepiscopul nostru, care s‑a aflat aproape zilnic în mijlocul credincioșilor, a oferit hrană constând în 3.000 de pachete și 3.000 de sacoșe cu dulciuri și alte daruri pentru familiile sinistrate.
Federația „Filantropia“ a Patriarhiei Române a oferit sobe și lemne de foc. În „Ziarul Lumina“ din 30 septembrie 2024, Arhiepiscopul dr. Casian a publicat cuvinte de mulțumire către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru ajutorul neprețuit oferit la nevoie, articol republicat în acest al doilea volum cu titlul: „Pod trainic filantropoic peste apele învolburate ale inundațiilor“.
De asemenea, la 19 decembrie 2024, s‑a adresat din nou Părintelui Patriarh Daniel, mulțumindu‑i din inimă pentru „prea folositorul și creștinescul ajutor filantropic“, în cuvântul „Prinos de recunoștință“.
Presa scrisă a reflectat cu conștiinciozitate toate aceste acțiuni filantropice către sinistrații din câmpia Covurluiului, localitățile Cuza Vodă, Pechea, Slobozia Conachi și Costache Negri. A fost publicat și un cont în care se pot face donații, deschis special de Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Corneliu Mazilu dă aici o mărturie emoționantă privind ajutorul direct al Arhipăstorului Dunării de Jos: „Arhiepiscopul Casian a curățat de nămol o biserică grav afectată de inundații: «Împreună trecem mai ușor peste necazuri!»“ (articol apărut la 16 septembrie 2024 în „Adevărul“). „Imaginile cu arhiepiscopul care curăță biserica de nămol au devenit virale și au fost apreciate de sute de enoriași“.
O mărturie dă și diaconul Vasile Robert Nechifor în „Rugăciune și solidaritate în vreme de grea încercare“ („Ziarul Lumina“, 16 septembrie 2024), unde scrie că, imediat, a doua zi după producerea dezastrului, pe 15 septembrie 2024, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop dr. Casian, a pornit cu un convoi umanitar către regiunile inundate. „A mers în mijlocul persoanelor afectate de furia apelor, adresându‑le cuvinte de întărire“. Și prin mobilizarea tuturor preoților din parohii au fost adunate donații în bani, haine și obiecte necesare celor cărora apa le‑a luat totul.
Dezastrul a fost imens. „Peste 5000 de gospodării s-au aflat sub ape la Galați“ (articol scris de Maria Stanciu în „Ziarul Lumina“, 17 septembrie 2024).
În acest volum sunt prezentate toate ajutoarele care au fost oferite în acele zile de cumpănă, precum și cuvintele de mulțumire ale celor care le‑au primit.
Cartea este completată cu imagini‑document de la locul dezastrului. Acele zile de grea încercare, atât pentru victime, cât și pentru salvatorii lor, au fost pietre de încercare din care credința creștină a dat roade. Atașamentul pentru cei loviți de ape s‑a materializat prin tot ce s‑a putut împărtăși celor în suferință.
Cu rugăciunile Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, ale Înaltpreasfințiţilor ierarhi, ale Înaltpreasfințitului Arhiepiscop dr. Casian, ale preoților și credincioșilor, Dumnezeu a făcut să se treacă cu bine și peste această grea încercare.
Volumul al doilea al anuarului „Biserică. Misiune. Slujire, – 25“, este o mărturie clară a încrederii în ajutorul lui Dumnezeu la ceas de nevoie.
Violeta Ionescu