Joi, 12 mai, la prăznuirea Sf. Mc. Ioan Valahul, s-au desfăşurat, la Palatul Patriarhiei, lucrările Sinaxei stareţilor, stareţelor, egumenilor şi egumenelor mănăstirilor şi schiturilor din cuprinsul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, cu tema:
Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri.
Întâlnirea a început cu slujba Sfintei Liturghii săvârşită în Catedrala Patriarhală de către Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor format din Exarhii şi reprezentanţii eparhiilor Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.
După săvârşirea Sfintei Liturghii, în Sala „Colloquium” din Palatul Patriarhiei au început lucrările Sinaxei prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat şi membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei: Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, Preasfinţitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului, Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii şi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
În cuvântul de deschidere a lucrărilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat importanţa unor astfel de întruniri care sunt, de fapt, consultări, consfătuiri şi convorbiri duhovniceşti, în timpul cărora se exprimă starea vieţii mănăstirilor şi a schiturilor din mitropolie şi se fac propuneri de îmbunătăţire a vieţii spirituale şi de întărire a unităţii de credinţă, a intensităţii de rugăciune şi a lucrării misionare din mănăstiri şi schituri.
În continuare, Părintele Patriarh a vorbit despre misionarismul monahului contemporan din Biserica Ortodoxă Română, care, spre deosebire de misionarismul itinerant din alte Biserici, este un misionarism statornic, ce se împlineşte prin modul în care sunt primiţi pelerinii ce intră pe poarta oricăreia dintre mănăstirile ori schiturile din Patriarhia Română. Misiunea se face prin mărturia credinţei, evlaviei, înţelepciunii şi a rugăciunilor pentru noi înşine, pentru comunitate, dar şi pentru lumea întreagă. De aceea, o mănăstire este misionară în măsura în care este duhovnicească “Misiunea monahului nu este bazată pe programe speciale, pe fonduri financiare speciale, ci misiunea se face prin însuşi felul de a vieţui. Modul în care monahii şi monahiile trăiesc în mănăstiri determină misiunea lor. De aceea, nu trebuie confundată misiunea cu vagabondajul şi nu trebuie confundată statornicia cu simpla trândăvire. Cel care este statornic în mănăstire este activ prin faptul că se roagă, slujeşte şi creşte duhovniceşte. Astfel, cea dintâi misiune a monahului este creşterea lui duhovnicească”, a spus Părintele Patriarh.
În continuare, Preafericitul Părinte Daniel a scos în evidenţă faptul că „Înainte de a fi o structură administrativă, mănăstirea trebuie înţeleasă ca o şcoală duhovnicească. În creşterea aceasta duhovnicească, uneori nu contează rangul administrativ, ci contează foarte mult vieţuirea. Se poate învăţa de la un simplu monah, care este smerit, ascultător, şi acesta poate deveni învăţător pentru ceilalţi, nu printr‑o funcţie învăţătorească destinată precis, ci prin mărturia vieţii sale. Nu totdeauna vârsta biologică este şi vârsta duhovnicească. Sfântul Ioan Scărarul nu era în vârstă, era tânăr şi i se spunea «tânărul bătrân». Mănăstirea este şcoala în care unii învaţă de la alţii. De la unul înveţi râvna, de la altul înveţi smerenia, de la altul înveţi ajutorarea semenilor şi în orice comunitate sunt daruri diferite. De aceea, am considerat că în anul acesta al educaţiei tinerilor ortodocşi e bine să nu uităm că există o mulţime de tineri şi în mănăstiri. În general, călugărul este tânăr toată viaţa, indiferent de vârstă. El are o tinereţe perpetuă, prin râvna şi sensibilitatea sa”.
Tema Sinaxei nu a fost cu totul întâmplătoare, dat fiind faptul că anul 2016 a fost declarat în şedinţa de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 28-29 octombrie 2014, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox şi Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti, în Patriarhia Română, pentru că, pe lângă formarea duhovnicească, se cere astăzi şi un spor de cultură în mănăstiri. În istoria Bisericii noastre au fost foarte mulţi călugări învăţaţi, erudiţi chiar; „Cultura, dacă este un motiv de responsabilitate şi de capacitate de a ajuta pe alţii, atunci este folositoare. Dacă se sfinţeşte prin jertfelnicia omului cult, atunci cultura devine una sfinţită, devine vehicul al credinţei. Sfântul Maxim Mărturisitorul spunea că Dumnezeu este simplu cu cei simpli şi este savant cu cei savanţi sau erudiţi, Se dăruieşte fiecăruia după capacitatea de a‑L primi” a concluzionat, în cuvântul său, Părintele Patriarh Daniel.
Potrivit programului, a urmat apoi referatul Înaltpreasfinţitului Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, cu tema „Formarea duhovnicească şi culturală a vieţuitorilor din sfintele mănăstiri” după care, fiecare dintre chiriarhii eparhiilor din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei, în ordine canonică, a adresat adunării sfaturi duhovniceşti desprinse din experienţa păstoririi obştilor monahale din eparhia sa.
S-a dat citire, apoi, propunerilor pentru revigorarea vieţii monahale, primite de la eparhiile Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei.
Înainte de încheierea lucrărilor Sinaxei, Preafericitul Părinte Patriarh a dat cuvântul stareţilor şi stareţelor din mănăstirile cele mai reprezentative, pentru a împărtăşi întregii adunări din experienţa lor.
După partea oficială a întrunirii, 45 dintre participanţii la eveniment au participat la pelerinaj la două din mănăstirile de pe Valea Prahovei. Prima oprire, unde au primit şi cazare, a fost la Mănăstirea Caraiman din Buşteni. Aici au fost primiţi de către exarhul mănăstirilor din zona de munte a Arhiepiscopiei Bucureştilor şi stareţul mănăstirii, părintele arhim. David Petrovici, care le-a prezentat oaspeţilor Centrul social-pastoral „Sfânta Cruce”. Tot la Mănăstirea Caraiman, stareţii, stareţele, egumenii şi egumenele au discutat aspecte practice ale monahismului din zilele noastre.
Vineri, grupul de pelerini a participat la Dumnezeiasca Liturghie după care s-a îndreptat spre Mănăstirea Sinaia, unde monahii au fost întâmpinaţi de arhim. Macarie Bogus, stareţul aşezământului, care le-a prezentat mănăstirea şi muzeul. În încheierea pelerinajului, grupul a vizitat şi Castelul Peleş.
Protos. Ignatie Antohe