„…Hristoase Dumnezeule, ai înviat ca un Biruitor zicând Femeilor Mironosiţe: «Bucuraţi-vă!»”
În perioada 10-12 mai 2013 a avut loc la Reghin, în prezenţa Înaltpresfinţitului Părinte Irineu Pop Arhiepiscop al Alba Iuliei, Simpozionul Naţional al Organizaţiilor de Femei Ortodoxe din cadrul Patriarhiei Române, cu tema: „2013 – Anul omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.
În seara zilei de 10 mai 2013 au sosit invitatele societăţilor ortodoxe din ţară, printre care: scriitoarea Elvira Ecaterina Ivănescu din Bucureşti, doamna Preşedinte Marga Vlad de la Societatea Ortodoxă a Femeilor Române din Iaşi, doamna Maria Popescu, Preşedinte al Asociaţiei Liga Femeilor Creştin Ortodoxe Râmnicu Vâlcea, doamna Eugenia Făţan, Preşedinte al Asociaţiei Femeilor Ortodoxe din Sibiu, doamna Varvara Pop, Preşedinte al Asociaţiei Femeilor Ortodoxe din Maramureş „Mironosiţele femei”, doamna Viorica Cherteş, Preşedinte al Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Episcopia Oradiei, subsemnata, Preşedinte al Societăţii Naţionale a Femeilor Ortodoxe Române din Galaţi, precum şi delegate din Societatea Femeilor Creştin Ortodoxe din Timişoara, Societatea Femeilor Ortodoxe din Cluj şi Societatea Femeilor Ortodoxe din Caransebeş.
Lucrările simpozionului au început în dimineaţa zilei de 11 mai 2013 cu un Te Deum oficiat de ÎPS Irineu Pop la Biserica Înălţarea Domnului din Reghin. Participantelor din ţară li s-au alăturat membrele Asociaţiei Femeilor Creştin Ortodoxe Române din Reghin al cărei Preşedinte este doamna profesoară de limba şi literatura română Floarea Sălăgean.
Importanţa simpozionului a fost marcată de prezenţa ÎPS Irineu Pop, care în deschidere a adus cuvinte de mângâiere, încurajare duhovnicească şi povaţă arhierească, aşezând femeile creştine sub „harurile de lumină ale lui Hristos”, când inimile tuturor freamătă de bucurie. Înaltpreasfinţia Sa a arătat că legalizarea creştinismului, prin Edictul de la Mediolanum al Sf. Împărat Constantin cel Mare a lăsat drum liber femeilor să-şi poată duce misiunea de ,,mironosiţe” în lume. Atunci s-a inaugurat secolul de aur care va face să înflorească Biserica Creştină. Femeile Mironosiţe (purtătoare de mir, de pe vremea Mântuitorului) sunt un model pentru noi toţi, pentru că sunt îndrăzneţe, cutezătoare, jertfelnice, dedicate, iubitoare și foarte curajoase, nu se tem de întuneric, de santinele înarmate, de piatra grea de la uşa mormântului, deoarece ele doresc cu orice preţ să fie cu Iisus din Nazaret. Toate greutăţile care li se pun în cale dispar: piatra este înlăturată de un cutremur neaşteptat, întunericul este îndepărtat de o lumină orbitoare, iar santinela ,,fie că era pe jumătate mort de frică, fie că fugise deja în cetate, ca să grăiască cu bâlbâială bărbaţilor, ceea ce de la strămoşul nostru Adam încoace, urechile omeneşti nu mai auziseră niciodată. La mormânt nu era nimeni care să le oprească şi la intrare nu se afla nimeni şi nimic. Dar, în mormânt, se afla cineva, şi înfăţişarea lui era «ca fulgerul şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada» (Matei 28, 3)”. De asemenea, Sf. Împărăteasă Elena, întocmai cu Apostolii este model de mamă creştină, este numită în acatist ,,povăţuitoarea obştii creştineşti” care s-a distins prin opere de binefacere pentru cei răniţi, prigoniţi sau lipsiţi de posibilităţi, fiind înlăturaţi din serviciul public din cauza credinţei lor.
Femeile creştine au ca modele pe aceste Mironosiţe, dar Maica Domnului le întrece pe toate. Ea este ajutătoare şi sprijinitoare întregii umanităţi; ea a fost ascultătoare de Dumnezeu şi credincioasă şi aceste calităţi trebuie să se concretizeze şi în viaţa femeii creştine. Slujirea femeii în Biserică este, aşadar, foarte importantă. În concluzie avem o misiune prin cuvânt şi prin faptă de împlinit cu timp şi fără timp, să-L facem cunoscut pe Hristos celor din jur şi să ducem tuturor vestea mântuirii. Avem chemarea să săvârşim acte de caritate, să săvârşim binele, căci împlinirea iubirii săvârşitoare de fapte bune va fi criteriul Judecăţii Universale. În activitatea catehetică şi educaţională femeia poate să strălucească prin exemplul personal, ca o flacără pusă în sfeşnic, fiind evidenţiată prin alese virtuţi creştine şi printr-o viaţă creştină impecabilă. Alţii o văd cu credinţă în Hristos, cu dragoste faţă de Biserică şi de adevărul Evangheliei, şi având un astfel de exemplu vor lucra şi ei mai mult pentru a dobândi mântuirea.
Scriitoarea Elvira Ecaterina Ivănescu a vorbit despre personalităţi feminine din înalta societate a vremurilor, care şi-au educat copiii după modelul Sfintei Împărătese Elena. Un exemplu de mamă cu vieţuire creştină este Sfânta Emilia, contemporană cu Sfânta Împărăteasă. Elena, mama Sfântului Vasile cel Mare. Emilia a născut 10 copii, care au fost educaţi după modelul pe care l-a promovat Sfânta Elena, care aduna mamele şi le vorbea despre felul în care trebuie să-şi educe copiii, Emilia şi soţul său Vasile făcând parte din elita intelectuală a oraşului Cezareea Capadociei. Pe cei 10 copii, Emilia îi aşeza în genunchi în fiecare seară şi le citea din Sf. Evanghelie, Crezul în prima formă de la Sinodul din anul 325 de la Niceea, iar rezultatul educaţiei nu a întârziat să apară, acesta fiind prin sfinţi binecunoscuţi: Sf. Vasile cel Mare, Sf. Macrina sora cea mare, Sf. Navcratie şi Sf. Grigorie de Nyssa. Când copilul ei cel mai mic a împlinit 18 ani, Emilia a îmbrăcat haina monahală împreună cu 2 fiice ale sale, printre care şi Macrina. În familia sfântă un rol important în educaţie l-a avut mama Emiliei, Sfânta Macrina cea Bătrână, ucenica Sf. Grigorie Taumaturgul, care a cunoscut-o personal pe Sfânta Împărăteasă Elena. În acest mod a avut o influenţă covârşitoare asupra copiilor care trebuiau educaţi în spirit creştin, după o perioadă de persecuţii sângeroase fără precedent în istoria creştinismului. Mama unui alt mare sfânt apropiat ca vârstă cu Sf. Vasile cel Mare şi care a frecventat aceleaşi şcoli renumite ale vremii de la Constantinopol şi Atena, Sf. Grigorie Teologul, a fost Sfânta Nona. Era învăţătoare şi nu avea voie să practice în domeniul public meseria ei, de aceea strângea copiii şi îi învăța să citească. Nu se putea să ai o educaţie bună creştină dacă nu aveai o astfel de mamă. Un alt exemplu de vieţuire şi educaţie creştină pentru fiul său este Sf. Antuza, care provenea dintr-o familie bogată creştină şi a rămas văduvă la 20 de ani, dedicându-şi viaţa fiului ei, Sf. Ioan Gură de Aur. Cu banii săi a făcut un azil pentru bătrâni şi un azil pentru femeile singure şi tratate cu dispreţ. Aceste modele de mame creştine au făcut parte din elita socială a vremurilor, erau femei învăţate, erau soţii de profesori, de preoţi, şi toate s-au străduit să educe alţi copii, nu doar pe cei proprii, făcând multe opere caritabile.
Doamna profesoară Monica Dan ne-a mărturisit că Flavia Iulia Helena sau Împărăteasa Elena a fost săracă, dar pentru virtuţile sale creştine a fost luată în căsătorie de tribunul Constanţiu. Era văzută oricând în Biserica lui Dumnezeu, în casele de rugăciune de pe întinsul imperiului, alături de credincioşi, înveşmântată modest. Mama lui Constantin era ,,bolta imperiului”, este prima femeie din lume care şi-a eliberat toţi sclavii, şi-a desfiinţat de la curte toată suita de doamne care trăiau în lux, intrigi şi lucruri nefolositoare, încât un slujitor al templelor păgâne a numit-o „molima ucigaşă a idolilor şi a zeilor”. De aici s-a născut ura păgânilor împotriva celor doi, mamă şi fiu. Eusebiu de Cezareea a confirmat în scrierile sale sfârşitul creştinesc al Sf. Elena, ca răsplată a vieţii sale, împăcată cu sine şi cu cei din jur şi care, în ceasul morţii a avut bucuria întâlnirii cu Hristos, Căruia I-a slujit.
Astfel, pe parcursul lucrărilor simpozionului ne-am împărtăşit din exemplul de viaţă al Sfintei Elena, ca model de mamă creştină, dar ne-am comunicat şi experienţele proprii, determinate de societatea contemporană. Scopul întâlnirii a fost atins prin analiza problemelor de fiecare zi pe care le întâmpinăm în acţiunile pe care le desfăşurăm ritmic. Am identificat şi soluţii posibile, îndreptându-ne atenţia spre proiecte social-filantropice de viitor, în care ne-am putea uni forţele pentru a obţine rezultate cât mai bune în folosul celor nevoiaşi. Toate comunicările acestei întâlniri au fost cu interes audiate şi comentate, iar sfârşitul zilei de 13 mai 2013 a fost impresionant pentru toată delegaţia; printr-un exemplu de familie creştină din Reghin, familia Gliga, care manageriază fabrica de viori „Gliga String Instruments”. Este o familie ai cărei membri sunt un exemplu de educaţie creştină, dăruire profesională şi hărnicie, care au dus faima României până în Japonia, Australia şi Statele Unite ale Americii, într-un mod demn, care ne face cinste.
Mulţumim lui Dumnezeu pentru acest eveniment, despre care ÎPS Irineu Pop a afirmat că a aşezat un climat duhovnicesc de talie superlativă sub cupola bisericii care ne-a găzduit, de unde am plecat îmbogăţite în Dumnezeu, căci ne-am fortificat mintea, duhul, inima şi n-o să regretăm efortul şi oboseala acestui pelerinaj făcut în Săptămâna Luminată în patriarhalul orăşel Reghin.
Ne rugăm lui Dumnezeu să dea înțelepciune femeilor de a-şi creşte copiii precum a făcut Sfânta Elena, şi astfel lumea în care trăim va deveni în viitor una mai bună, prin aptitudinile spirituale şi de eroi, prin bărbăţie, curaj şi vitejie pe ,,câmpul de luptă” al acestei lumi.
Conf. dr. ing. Lucia Balint, Preşedinte S.N.F.O.R. – Galaţi