Slujire bisericească pe temeiul tradiţiei ortodoxe şi al credinţei strămoşeşti

Aniversarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în bucuria celor 60 de ani de viaţă, prilejuieşte pretutindeni, în cuprinsul Patriarhiei Române, dar şi în toată lumea creştină, o privire retrospectivă asupra activităţii sale complexe ca slujitor, misionar, om de cultură, profesor universitar şi Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române.

Una dintre dimensiunile pe care Preafericirea Sa le-a dezvoltat mult în ultimii ani, într-un context plurireligios şi multiconfesional care creează dezorientare în poporul lui Dumnezeu, este cea de consolidare a slujirii pe temeiul dreptei credinţe. Pentru aceasta, Preafericitul Părinte Patriarh a pornit un amplu şantier, naţional, de catehizare a poporului, începând cu elementele esenţiale ale învăţăturii noastre de credinţă ortodoxă, continuând cu proiectul de imprimare a acestor învăţături în viaţa religioasă a poporului nostru şi vizând, ca obiectiv final, dobândirea mântuirii, ca urmare a slujirii jertfelnice şi a vieţii duhovniceşti la care este chemat fiecare slujitor al Sfântului Altar şi fiecare credincios din Biserică.

Formaţia de profesor universitar a Preafericitului nostru Părinte Patriarh a generat o soluţie misionară şi academică, totodată, originală: fiecare an calendaristic, în Biserica Ortodoxă Română să fie dedicat unei teme doctrinar – misionar – liturgice, în vederea sporirii comuniunii şi aprofundării misiunii şi slujirii, în Biserică, astăzi. 2008,

„Anul Sfintei Scripturi  şi al Sfintei Liturghii”.

A fost o perioadă de intensă redescoperire a poziţiei centrale pe care o ocupă Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în cultul ortodox şi în viaţa Bisericii noastre. Pe întreaga perioadă a anului, în toate eparhiile s-au desfăşurat proiecte misionare, care au evidenţiat importanţa textului Scripturii şi a vieţii duhovniceşti centrată pe Sfânta Liturghie, în contextul globalizării cu care se confruntă Biserica astăzi. Facultăţile de Teologie şi Seminariile Teologice au organizat multiple activităţi ştiinţifice (simpozioane, dezbateri) pe teme biblice. La conferinţele preoţeşti semestriale şi lunare s-au dezbătut teme biblice şi liturgice, de mult folos păstorilor sufleteşti. Elevii din şcoli şi licee au fost cooptaţi într-un Concurs Naţional de Creaţie Literară pe tema „Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii”. Pe tărâm editorial, se evidenţiază publicarea unei ediţii jubiliare a Litughierului românesc, republicarea, în facsimil, a primului Liturghier ortodox tipărit, cel al lui Macarie Ieromonahul, la 500 de ani de la apariţia sa, şi tipărirea albumelor „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în viaţa poporului român”, „Manuscrise din Biblioteca Sfântului Sinod” şi „Colina bucuriei”, toate apărute cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Prin amploarea manifestărilor, cele două teme au depăşit însă cadrul bisericesc, ajungând până în aulele universităţilor şi până sub cupola Academiei Române, care au organizat multiple activităţi dedicate Noului Testament de la Bălgrad (1648), Bibliei lui Şerban Cantacuzino (1688) şi Liturghierului lui Macarie Ieromonahul (1508) – cele trei monumente de cultură sărbătorite în 2008.

În armonie cu manifestările de pe întreg cuprinsul Patriarhiei Române,  şi la Dunărea de Jos s-au desfăşurat activităţi specifice, pe aceeaşi temă, dintre care trebuie amintit programul de distribuire, gratuit, a Sfintei Scripturi integrale şi a Noului Testament în toate instituţiile sociale şi de învăţământ, cât şi contribuţia la realizarea expoziţiei jubiliare „Biblia şi Liturghia” şi a albumului „Sfânta Scriptură şi Sfânta Liturghie în viaţa poporului român”, prezentate cu prilejul şedinţei solemne a Sfântului Sinod din 29 octombrie 2008. La dorinţa chiriarhului Dunării de Jos, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh, în cadrul Sărbătorilor Sfântului Andrei, la Galaţi au fost aduse moaştele Sfântului Sofronie al Ierusalimului, mare apărător al ortodoxiei împotriva monotelismului şi autor al unei preafrumoase tâlcuiri a Sfintei Liturghii.

Ca o încununare a acestor proiecte de cinstire a Scripturii şi Liturghiei, Preafericitul Daniel arăta că ele „…au o importanţă capitală în viaţa slujitorilor sfintelor altare, ei având datoria morală de a le redescoperi credincioşilor importanţa participăriii la Sfânta Liturghie, dar şi grija pe care creştinul trebuie să o arate în a se pregăti pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine, datoria  de a sădi în conştiinţele şi în sufletele credincioşilor bucuria întâlnirii cu Hristos Mântuitorul, în Euharistie”.

2009, „Anul Sf.Vasile cel Mare şi al celorlalţi sfinţi  capadocieni, în Patriarhia Română”.

Acest jubileu a prilejuit, pentru Biserica noastră, aprofundarea teologiei Sfântului Vasile cel Mare, care are o rădăcină liturgică profundă şi un accentuat caracter practic, social-filantropic, dar şi mai buna cunoaştere a vieţii şi operelor celorlalţi Sfinţi Capadocieni, peste 70 la număr.

Editura „Cuvântul vieţii” a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei, Editura „Basilica” a Patriarhiei Române şi a Institutului Biblic au publicat mai multe volume, reeditări ale operelor Sfântului Vasile cel Mare, sinteze teologice sau traduceri recente din operele sfinţilor capadocieni, care au contribuit, în Biserica noastră, la o „reîmprospătare a gândirii teologice, la o reîmprospătare şi aprofundare a predicii şi a învăţământului teologic….”,  după cum se exprima Preafericitul Părinte Patriarh, la lansarea respectivelor producţii editoriale. La completarea listei-sinaxar a Sfinţilor Capadocieni, publicată în mai multe cărţi care au devenit surse pentru  această problemă, a contribuit decisiv şi o echipă de tineri cercetători de la Dunărea de Jos, coordonată de pcuv. Daniil Oltean, vicar administrativ. În conferinţele preoţeşti, la cercurile pedagogice ale profesorilor de Religie, la dezbaterile, conferinţele, simpozioanele şi congresele teologice organizate de Facultăţile de Teologie, pe tot parcursul anului 2009 s-au abordat teme, s-au aprofundat idei teologice şi s-au urmat direcţii de cercetare preluate din operele şi sinaxarele Sfinţilor Capadocieni, atât de generoase pentru domeniul didactic, pastoral, misionar şi social.

Notabil este faptul că, în perioada 27 mai – 2 iunie 2009, Preafericitul Părinte Patriarh, însoţit de o delegaţie a Bisericii Ortodoxe Române din care a făcut parte şi chiriarhul Dunării de Jos, dr. Casian Crăciun, a vizitat Patriarhia Ecumenică şi Capadocia, cu toate reperele sale aghiografice. Urmare acestui periplu au rezultat un film documentar şi o expoziţie de fotografie cu tema „2009 – Anul Sfinţilor capadocieni. Pelerini în Capadocia Sfinţilor”, prezentate cu prilejul şedinţei solemne a Sfântului Sinod din 29 octombrie 2009.

Acelaşi an 2009 a prilejuit, în Patriarhia Română, sărbătorirea a 650 de ani de existenţă a Mitropoliei Ţării Româneşti. Forma cea mai înaltă prin care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a hotărât a prăznui acest moment semnificativ a fost proclamarea canonizării unor noi sfinţi români: Sfântul Voievod Neagoe Basarab, Sfântul Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel (26 septembrie) şi Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina (27 septembrie). Tot   pentru a marca sorocul celor 650 de ani ai Mitropoliei Ţării Româneşti, în şedinţa sa din 19 iunie 2009, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât ridicarea în rang de Arhiepiscopie a Eparhiilor Râmnicului, Romanului, Buzăului şi Vrancei, Argeşului şi Muscelului, Dunării de Jos, Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului şi ridicarea eparhioţilor respectivi la rang de Arhiepiscop.

Din iconomia lui Dumnezeu, cu purtarea de grijă a Sfântului Sinod şi a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pentru Dunărea de Jos, 2009 a adus două momente istorice, de mare răsunet în Biserica noastră şi în toată Ortodoxia. Primul dintre ele, iniţiativă inspirată şi sfântă a chiriarhului Dunării de Jos, pregătit şi organizat cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române,  este proclamarea cinstirii Sfântului Atanasie al III-lea, Patriarhul Constantinopolului în Biserica Română, solemn pontificat de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel (1-3 mai 2009). Al doilea este ridicarea Eparhiei Dunării de Jos la rangul de Arhiepiscopie şi a întâistătătorului ei, dr. Casian Crăciun, la slujirea de Arhiepiscop, ceremonie oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de o mare parte a membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de personalităţi ale vieţii culturale şi sociale din ţară şi străinătate. Nu se pot trece cu vederea emoţionantele momente ale aducerii, în Eparhia Dunării de Jos, din râvna chiriarhului nostru, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh, a moaştelor Sfântului Vasile cel Mare (16-18 martie 2009) şi a moaştelor Sfântului Grigorie Palama (1-3 mai 2009).

Toate aceste proiecte şi evenimente duhovniceşti şi misionare au încercat să arate ceea ce exprima Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, în prefaţa uneia dintre cele mai reprezentative cărţi apărute la noi în cursul anului 2009 – „Sinaxarul Sfinţilor Capadocieni”, că „împreună, aceşti minunaţi sfinţi ai pământului Capadociei şi ai Bisericii Universale ne arată taina Evangheliei lui Hristos care a rodit într-un popor credincios aceste raze şi chipuri de lumină, sfinţind timpul şi formând legături între generaţii şi popoare, pentru că în ei «Iisus Hristos, ieri, azi şi în veci este Acelaşi»” (Evrei 13, 8)… În ei este prezent şi lucrător Duhul Sfânt, Domnul de-viaţă-făcătorul, spre slava Preasfintei Treimi şi mântuirea oamenilor!”.

2010,Anul Crezului Ortodox şi al Autocefaliei Româneşti

Această dublă temă a prilejuit un dublu şir de evenimente pentru Biserica Ortodoxă Română: primul a fost dedicat Mărturisirii de credinţă niceo – constantinopolitane, la 1685 de ani de la data Sinodului I Ecumenic, iar al doilea – istoricului moment 1885, la care Biserica noastră a devenit autocefală şi de la care a prăznuit 125 de ani de la recunoaştere.

Cele două mari momente au fost cinstite prin ample activităţi şi proiecte, prin simpozioane internaţionale, organizate de Facultăţile de Teologie, cât şi printr-o serie de publicaţii apărute cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, dintre care amintim monumentala trilogie „Autocefalie – libertate şi demnitate”, „Autocefalie şi responsabilitate” şi „Autocefalie şi comuniune” şi lucrarea acad. Emilian Popescu, „Titulatura şi distincţiile onorifice acordate de Patriarhia Constantinopolului mitropoliţilor Ţării Româneşti (sec. XIV – XVIII)”.

Unul dintre cele mai frumoase proiecte din acest an a fost Concursul Naţional de Oratorie Creştină „Crezul meu”, în cadrul căruia, mii de copii din cuprinsul Patriarhiei şi-au putut manifesta credinţa şi talentul literar, iar câştigătorii etapei eparhiale au fost premiaţi chiar de Întâistătătorul Bisericii noastre, în cadrul programului de hram al Catedralei Patriarhale (20-21 mai). La fel de importante au fost dezbaterile pe care le-au prilejuit cele două teme la nivelul conferinţelor preoţeşti, lunare şi semestriale, în cadrul cărora clerul din toate eparhiile a conştientizat importanţa esenţială a cunoaşterii, păstrării şi transmiterii dreptei credinţe, dar şi semnificaţiile teologice, istorice, misionare şi ecumenice ale dobândirii Autocefaliei, de către Biserica Ortodoxă Română.

Ca o încununare a acestui an omagial este consemnată vizita Sanctităţii Sale Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, la Bucureşti, în zilele de 27 – 29 octombrie şi prezenţa Sanctităţii Sale la şedinţa solemnă a Sfântului Sinod. În acest context s-a nuanţat teologic ideea de autocefalie, „notă caracteristică a Ortodoxiei”, despre care Preafericitul Părinte Patriarh arăta, în prefaţa volumului „Autocefalia-libertate şi demnitate”, că „este o recunoaştere a maturităţii spirituale şi a libertăţii administrative şi pastorale a unei Biserici…într-un stat independent”, în care „funcţionează principiile teologice, canonice şi misionare ale autocefaliei eclesiale”, în care se „armonizează unitatea de credinţă cu libertatea de acţiune, sensul textului sacru al Tradiţiei comune cu specificul contextului istoric al misiunii fiecărei Biserici locale”. În cadrul şedinţei solemne a Sfântului Sinod din 29 octombrie 2010, Preafericitul Părinte Patriarh arată că darul autocefaliei, pentru o Biserică, „îndeamnă la comuniune şi la coresponsabilitate, în păstrarea dreptei credinţe şi la consfătuire în probleme generale ale Ortodoxiei. Nu este libertate în izolare, ci libertate în comuniune…libertate de conducere şi demnitate a unei Biserici, pe de o parte, şi foarte multă responsabilitate pentru păstrarea dreptei credinţe şi pentru conlucrarea cu Bisericile Ortodoxe – surori, pe de altă parte”.

În acest context naţional, şi în Arhiepiscopia Dunării de Jos s-au desfăşurat activităţi menite să sublinieze importanţa celor două sărbători spirituale ale anului 2010. În cadrul unor simpozioane şi prin mai multe publicaţii, au fost evocate chipul, personalitatea şi lucrarea episcopului Melchisedec al Dunării de Jos şi al Romanului, artizan al actului dobândirii autocefaliei, de către Biserica noastră. Dezbaterile privind Crezul ortodox au acoperit tematic toate activităţile dedicate copiilor, tinerilor şi dascălilor de la ora de Religie, pe întregul an 2010.

2011, Anul Botezului şi al Cununiei în Patriarhia Română

În anul care acum se scurge spre veşnicie, prin hotărârea Sfântului Sinod, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, slujitorilor şi credincioşilor din Biserica noastră li s-a oferit şansa teologică şi misionară de reevaluare a tezaurului spiritual al familiei – „mica biserică” ce stă la temelia marii Biserici. Cu atât mai mult că trăim într-o lume secularizată şi desprinsă de valorile spirituale tradiţionale, care uită faptul că familia se întemeiază prin Taina Sfintei Cununii, iar Cununia, cu binecuvântarea lui Dumnezeu, aduce rod de prunci, care intră în Biserică prin Taina Sfântului Botez. În cadrul manifestărilor ştiinţifice organizate de Seminariile Teologice şi de Facultăţile de Teologie din toată ţara, al conferinţelor preoţeşti semestriale şi lunare din eparhii, al cercurilor pedagogice ale profesorilor de Religie s-a dezbătut, în primul semestru, problematica atât de complexă legată de cele două Sfinte Taine, urmând ca în semestrul II al anului în curs, să se continue această lucrare. Se află în lucru câteva volume consistente, dedicate celor două Sfinte Taine.

Arhiepiscopia Dunării de Jos a respectat întru totul planul-cadru oferit de Sfântul Sinod, la sugestia Preafericitului. Emulaţia creată în eparhie de dezbaterile pe cele două teme, mulţimea de tipărituri apărute în doar jumătate de an, activităţile cu tinerii, în Postul Mare, la Ziua Eroilor şi cea legată de pelerinajul de la Buciumeni, programele catehetice cu copiii din parohii şi alte iniţiative locale, cu reverberaţii naţionale, au dat consistenţă şi au aplicat, în zona Dunării de Jos, programul sinodal dedicat Tainelor Botezului şi Cununiei.

Hotărârea Sfântului Sinod cu nr. 300/2011 a schiţat deja proiectul misionar-pastoral-social al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2012, desemnat ca „An al Tainei Sfântului Maslu şi al îngrijirii bolnavilor”. Implicarea misionară, aspectul pastoral şi dimensiunea socială ale acestei probleme complexe vor  oferi credincioşilor din Biserica noastră şansa de a înţelege şi depăşi suferinţa pricinuită de boală, de a se implica în susţinerea altor creştini, încercaţi de a pierderea sănătăţii şi de a cere lui Dumnezeu darul vindecării şi al izbăvirii de suferinţă. În anul 2012, în Biserica noastră vom cere cu stăruinţă darul tămăduitor al sfinţilor dăruiţi de Dumnezeu cu harisma taumaturgiei şi vom primi harul lui Dumnezeu pentru mijlocirile acestora. Un gând sfânt al Patriarhului nostru, care va alina sute de mii şi milioane de creştini încercaţi de boală!

Modelul Bisericii noastre, care, la propunerile Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, tratează tematic anii ce ne sunt dăruiţi de Dumnezeu pentru dobândirea mântuirii,  este preluat, treptat, şi preoţime spre binele şi consolidarea dreptei credinţe, de la Patriarhie la casele credincioşilor. Sunt recunoscute, astfel, dimensiunile unei slujiri integrale pe care o săvârşeşte Biserica Ortodoxă Română astăzi, aflată sub ocârmuirea unui Patriarh înţelept şi jertfelnic: păstrarea şi transmiterea nealterată a dreptei credinţe, în spiritul Tradiţiei creştine şi al tradiţiei româneşti, preocupările, cu timp şi fără timp, de liturghisire, cu râvnă, la Sfântul Altar, dinamismul misionar, abordarea pastorală a problemelor timpului şi soluţionarea social-filantropică a multora dintre cele mai concrete nevoi ale credincioşilor.

Pr. dr. Lucian Petroaia,
Consilier cultural