Concursul Naţional de creaţie creştină ,,Copilul în familie”, în Arhiepiscopia Dunării de Jos

LOCUL 1Cu binecuvântarea şi participarea directă a Înaltpreasfinţitului dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, în data de 10 mai 2011 a avut loc, la Centrul Eparhial Galaţi, faza pe Arhiepiscopie a Concursului naţional de creaţie creştină „Copilul în familie”.

Concursul s-a adresat copiilor care participă la programele catehetice „Hristos împărtăşit copiilor” şi „Alege Şcoala!”. Concursul s-a desfăşurat două secţiuni: de creaţie literară – în care copiii au alcătuit compuneri şi eseuri pe tema „Botezul meu” şi secţiunea artistică în care concurenţii au prezentat desene sau picturi pe aceeaşi temă.

Ca bază de pornire pentru acest concurs au fost cei 5.379 de copii din 359 de parohii din Arhiepiscopia Dunării de Jos, care participă la programul catehetic „Hristos împărtăşit copiilor”. Din lucrările trimise de parohii la protoierii s-au selecţionat, de către comisiile constituite la nivel de protoierii, un număr de 160 de lucrări (câte 10 pentru fiecare din cele două secţiuni la cele 8 protopopiate). Dintre acestea, la etapa pe protoierie a concursului, s-au stabilit câştigătorii locali şi s-au desemnat copiii care au participat la faza eparhială: primele trei locuri de la fiecare protoierie pentru secţiunea literară, primul loc la secţiunea artistică, la care s-au adăugat copiii care participă la programul „Alege Şcoala!”

La etapa eparhială au participat 34 de copii: 20 la secţiunea literară, şapte la secţiunea artistică şi şapte de la programul „Alege Şcoala!”.

Comisia de concurs, alcătuită din pr. Lucian Petroaia – consilier pentru învăţământ şi activităţi cu tineretul, subsemnatul, prof. Liliana Negoescu, prof. Bianca Sava şi prof. Elena Tuluş a stabilit următorii câştigători:

La secţiunea literară:
– locul I –Marian Mitu, Parohia „Sf. Vasile cel Mare”, Protoieria Galaţi;
– locul II –Teodora Damaschin, Parohia „Sf. Ap. Andrei”, Protoieria Brăila;
– locul III –Mihăiţă Marin, Parohia Slobozia Conachi, Protoieria Covurlui;

La secţiunea artistică:
– locul I – Daniela Baltagă, Parohia „Sf. Mc. Antim”, Protoieria Galaţi;
– locul II –Ioana Alexandra Dinu, Parohia „Sf. Arhangheli”, Protoieria Brăila;
– locul III –Georges Vârgolici, Parohia Tg. Bujor, Protoieria  Tg. Bujor.

La programul „Alege Şcoala!”:
– locul I – Andreea Chetraru, de la Parohia Rădeşti, Protoieria Tg. Bujor;
– locul II – Adelina Avram, de la Parohia Viziru de Jos, Protoieria Însurăţei;
– locul III –Teodora Caragaţă, Parohia „Sf. Arhangheli”, Pro-toieria Brăila;

Toţi copiii au fost premiaţi de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian şi au primit premii constând în diplome, cărţi şi iconiţe, precum şi bani – pentru ocupanţii primelor locuri.

Premianţii la cele două secţiuni (Marian Mitu şi Daniela Baltagă), însoţiţi de preoţii care i-au pregătit, au participat la faza naţională a acestui concurs, în zilele de 20 – 21 mai a.c., la praznicul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul Catedralei Patriarhale.

În cadrul acestor manifestări s-a vizionat un film realizat de TV Trinitas ce cuprinde aspecte de la fazele eparhiale ale concursului şi s-a organizat o expoziţie cu lucrările realizate de copii. Toţi participanţii au asistat la Sfânta Liturghie, au rostit Crezul şi au primit diplome din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulată „Diploma de onoare „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” pentru promovarea dreptei credinţe”, insigna „Crucea patriarhală, 85 de ani de patriarhat”, împreună cu un set de materiale educative creştine legate de tematica concursului. Acestea sunt semne de confirmare şi evidenţiere a tuturor copiilor pentru rezultatul pe care l-au obţinut în eparhiile lor.

Pr. Daniel Zlate,
inspector pentru cateheză parohială

Premiul I – programul ,,Hristos împărtăşit copiilor”

Haina luminoasă

Sfântul Marcu Ascetul spune în scrierile sale despre Sfântul Botez că acesta este desăvârşit, dar nu desăvârşeşte pe cel ce nu împlineşte poruncile. Astfel: „Hristos a murit pentru păcatele noastre” (l Cor. 15, 3). Păcatul nu se desfiinţează prin fapte şi nici desăvârşirea nu se dobândeşte doar prin nevoinţe, ci acestea se dobândesc şi prin moartea lui Hristos: „Ne-am îngropat cu El prin Botez” (Rom. 6, 4) căci „păcatul nu va mai stăpâni peste noi” (Rom. 6, 14) dacă vom împlini poruncile Domnului.

Prin Sfântul Botez ni s-a dat desăvârşit şi gratuit harul care rămâne ca o putere spre a face voia lui Dumnezeu de a împlini poruncile şi prin care putem împlini tot lucrul la care suntem chemaţi. Hristos sălăşluieşte în sufletul nostru căci: „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat” (Gal. 3, 27), iar Acesta se împarte fiecăruia întreg, neîmpărţit, făcându-Se cunoscut pe măsura înmulţirii credinţei noastre lucrătoare, El ni Se descoperă. Mântuirea este deopotrivă şi dar şi datorie: nu ne putem mântui fără răspunsul nostru la harul oferit. Ea nu este plata faptelor, ci haru Stăpânului, gătit slugilor credincioase.

Din momentul Botezului, păcatul lui Adam este desfiinţat complet şi răul nu se mai săvârşeşte în chip necesar, ci datorită voii noastre libere. Omul, fiind nedesăvârşit în credinţă şi cu lipsuri în împlinirea poruncilor, nu pătrunde, adesea, sensul desăvârşirii date de Dumnezeu prin Botez, deşi ea se află în noi: „Tot darul desăvârşit de sus este, pogorându-se de la Părintele Luminilor” (Iac. 1, 17). Însăşi posibilitatea alegerii binelui e dovadă a desăvârşirii harului. Domnul este ascuns în poruncile Sale şi cei ce-L caută pe El, îl găsesc pe măsura împlinirii poruncilor.

Hristos ne-a scos cu sila din robia păcatului lăsându-ne poruncile libertăţii, iar pătimirea se petrece datorită dispreţului desăvârşirii primite, manifestat prin necredinţă sau prin iubirea de plăcere. Noi nu cunoaştem Harul, dar îl avem în noi: „Împărăţia cerurilor înlăuntrul vostru este” (Lc. 17, 27).

Orice bun ar fi dobândit cineva prin lucrare, n-a aflat sau nu va putea afla nimic mai mult, decât ceea ce primise în chip tainic prin Botez, pe Hristos. Harul desăvârşit al Duhului nu primeşte nici un adaos de la noi, ci ni se descoperă potrivit cu lucrarea poruncilor, sporindu-ne credinţa până când toţi vom ajunge la unirea credinţei.

Totuşi, omul nu rămâne neschimbat, el având nevoie de pocăinţă, căci, pe măsura neîmplinirii poruncilor şi a necredinţei se lasă stăpânit de păcat. „Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării” (Ef. 4, 30).

Să-I mulţumim, dar, lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o săvârşeşte cu noi mereu prin unirea voinţei noastre şi a fiinţei noastre cu a Lui, iar acestea se dobândesc prin participarea continuă şi desăvârşită la Sfintele Taine, prin dragostea faţă de El şi de aproapele şi prin cuget smerit.

Fie ca în Hristos să ne parcurgem drumul vieţii! A Lui fie slava, în veci! Amin.

Marian Mitu, clasa a VIII-a A,
Parohia „Sf. Vasile cel Mare”- Galaţi

Premiul II – programul ,,Hristos împărtăşit copiilor”

Botezul meu

Aspect din timpul concursului
Aspect din timpul concursului

Doar alb am strâns în gânduri şi l-am tălmăcit în floare de gând, am strâns în ochi fiorul pentru ca la graniţă, nouă ne-a încondeiat fila de iubire. Va trebui o zi să mai aştept pentru a cunoaşte lumea, pentru a cunoaşte ceea ce simt, pentru a destăinui mamei mele pe care o simt că o iubesc. Aştept cu nerăbdare ziua în care preotul mă va boteza în numele Preasfintei Treimi. Aştept acea zi pentru a mă putea numi, pentru a putea plânge şi mai ales pentru a primi îngerul meu păzitor. Dumnezeu a numit această sărbătoare „Botez”. Voi participa la propriul meu Botez! Abia atunci voi simţi că mă nasc cu adevărat, că îi voi jura lui Dumnezeu că mă lepăd de satana prin naşa mea pentru că eu nu pot vorbi, ci doar simt dragostea celor din jur.  Îmi imaginez acea zi a Botezului meu, când mă voi numi om. Botezul va fi pentru mine prima Sfântă Taină pe care o voi primi.

Eu am auzit din gura mamei mele că Sfântul Botez este Taina prin care omul, prin întreita afundare în apă sfinţită de către preot, în numele Preasfintei Treimi dobândeşte iertare de păcatul strămoşesc şi de toate păcatele făcute până atunci de părinţi, bunici şi chiar străbunici, se naşte din nou duhovniceşte şi se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este numit şi „uşa Tainelor”, pentru că numai prin Botez devenim fiii lui Dumnezeu după har şi putem primi şi celelalte Sfinte Taine. Botezul a fost întemeiat de Mântuitorul prin cuvintele: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh…”.

Acum îmi rămâne dorul acelei zile de mâine şi ziua în care voi primi Botezul.

Teodora Damaschin, clasa a VII-a B,
Parohia ,,Sf. Ap. Andrei”- Brăila

Premiul III – programul ,,Hristos împărtăşit copiilor”

Botezul meu

Pe cărarea vieţii când eu am pornit
Prima Sfântă Taină – Botezul am primit.
Taina Sfânta care, pentru veşnicie,
Treptat pregăteşte întreaga omenire.

Mama mea mi-a povestit
Cum Botezul am primit.
Când eram copil de-o şchioapă
Şi am fost afundat în apă.

Nu în apa de băiţă.
Ci în cea din cristelniţă.
De trei ori m-a afundat
Păcatul vechi mi l-am spălat.

Cu lumânarea aprinsă
Şi în suflet cu credinţă.
Naşa-n braţe m-a purtat.
Preotul m-a închinat.

Iar la uşă, în pridvor.
Toţi s-au lepădat, în cor.
Rostind tare, răspicat. .
„De satan m-am lepădat”.

După ce am fost afundat
În numele Treimii Sfinte,
Masa am înconjurat
Alături de-al meu părinte.

Multe rugăciuni s-au spus.
Iar părintele m-a tuns.
Aducând din părul meu
O jertfă lui Dumnezeu.

Tot odată cu Botezul
Naşul a rostit şi Crezul.
Promiţând lui Dumnezeu
Ce voi face-n viaţă eu.

După ,,Baia naşterii din nou”
Domnul mi-a tăcut ,,cadou”
Daruri pentru mântuire
Prin Sfânta Mirungere.

Cunoaştere, înţelepciune.
Putere, evlavie
Şi temere de Dumnezeu
Pe care s-o am mereu.

Mi-a uns fruntea, ochii, gura.
Să citesc cu ea Scriptura.
Pecetea Darului Duhului Sfânt
Ca să trăiesc pe-acest pământ.

După ce am fost primenit,
Sufletul mi-am curăţit,
Cu daruri am fost dăruit.
Altă Taină am primit.

Sfânta Euharistie
Ce-o primim ca garanţie
Arvună de veşnicie
Pentru viaţa ce-o să fie.

Dar ca să fiu creştin adevărat
În astă viaţă eu am de luptat.
Cu ispita, cu păcatul,
Ce le-aduce necuratul.

Şi trebuie să demonstrez
Că aduc roade din Botez.
Exemplu de urmat să fiu.
Atâta timp cât voi fi viu.

Doar fapte bune trebuie să fac.
Sufletul să mi-1 îmbrac
Şi mereu să îl păstrez
În haina de la Botez.

Aşa a fost Botezul meu.
Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu
Că am devenit creştin
Şi aşa voi fi în veci, Amin.

Mihăiţă Marin, clasa a VII a B,
Parohia Slobozia Conachi,
Judeţul Galaţi

Premiul I – programul ,,Alege Şcoala!”

Botezul meu

Laureaţii secţiunii de desen
Laureaţii secţiunii de desen

Într-o zi cu soare, mama m-a scos afară. Aveam patruzeci de zile de când am venit pe lume. Într-un copac strălucitor se zări un porumbel alb ca spuma laptelui. Dintr-o dată a venit, m-a învăluit cu aripile sale albe şi zbură cu mine. Apropiindu-mă de nori, aveam sentimentul că cineva mă leagănă şi dintr-o dată mă aflam pe un plai minunat cu flori şi totodată eram învăluită de sentimente din ce în ce mai ciudate, dar în acelaşi timp şi plăcute. A apărut un om cu o barbă albă, lungă, cu o privire caldă şi era înconjurat de nişte aripi mari albe, ca şi ale porumbelului care mă purta în zbor.

Omul m-a luat în braţele lui şi a începui să-mi scoată hăinuţele de pe mine, cu mare grijă. Erau foarte multe flori cu o mireasmă deosebită, eu eram printre acele flori şi crenguţe de tot felul, apoi omul cu barbă a început să mă ungă cu ceva care mirosea ca florile care mă înconjurau. Apoi m-a pus într-un loc unde erau deasupra mea mulţi îngeri care mă învăluiau cu privirea lor caldă şi curată. Deodată îngerii au început să cânte „Câţi în Hristos v-aţi botezat… în Hristos v-aţi şi-mbrăcat…”, apoi am auzit ca într-un vis mai multe cuvinte care erau noi pentru mine, care până atunci auzisem numai glasul mamei.

A început să mă plimbe prin biserică şi în acelaşi timp şi îngerii ne însoţeau, parcă erau ca o coroană strălucitoare deasupra capului. Am ajuns în faţa unor uşi deschise înconjurate de o lumina strălucitoare. Acel om cu barba lungă şi albă, cu glas frumos, care a fost cu mine tot timpul mi-a dat ceva să mănânc, ceva deosebit de laptele de la sânul mamei mele. M-am întrebat, ce o fi? Niciodată nu am mai gustat aşa ceva.

Mai târziu am înţeles că acele momente pe care eu le vedeam ca prin vis nu au fost altceva decât Botezul meu, când pentru prima dată am primit şi prima mea împărtăşanie.

Andreea Chetraru, clasa a V-A
Parohia Rădeşti, judeţul Galaţi