„Osana, Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!“ (Matei 21, 9)

Pelerinajul de Florii, la Galați
Pelerinajul de Florii, la Brăila

Sărbătoarea Intrării Dom­nului în Ierusalim reprezintă atât în Arhiepiscopia Dunării de Jos, ca de altfel în ultimii ani și în întreaga țară, prilejul organizării de pelerinaje și procesiuni ample, în cadrul cărora clerul și credincioșii ortodocși mărturisesc împreună, prin rugăciuni și cântări bisericești, credința în Jertfa și Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Pelerin și pelerinaj sunt două cuvinte ce se găsesc, din ce în ce mai des, pe buzele creștinilor din întreaga lume. Aproape că a devenit o modă să fii pelerin, un termen echivalent al laicului „turist“. Însă, privind mai profund, pelerinajul este cu mult mai mult. Nu trebuie neapărat să ai resurse financiare și timp de voiaje internaționale ca să fii pelerin, ci doar dragoste de Dumnezeu și de semeni.

Pelerinajul de Florii de la Dunărea de Jos a început în cel de‑al doilea oraș al Eparhiei, la Brăila, unde mulțimea credincioșilor s‑a adunat, într‑un număr foarte mare, la biserica „Sf. Cuv. Parascheva“. Întregul alai format din tinerii de toate vârstele, au pornit pe „Calea Călărașilor“ spre Catedrala „Nașterea Domnului“ din Brăila.

După ce Părintele Arhiepis­cop Casian al Dunării de Jos a întâmpinat ceata cea dreptmăritoare a creștinilor, a citit Sfintele Evanghelii din ziua pomenirii Sfântului și Dreptului Lazăr și al Praznicului Intrării Domnului în Ierusalim, a oficiat slujba de sfințire a stâlpărilor, i‑a stropit cu agheasmă pe cei prezenți, iar apoi a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre învierea lui Lazăr și învierea noastră duhovnicească: „Fără îndoială, învierea lui Lazăr închipuie învierea Domnului, care avea să se săvârșească peste câteva zile. Astfel, Ierusalimul închipuie cerul, Betania pământul, Lazăr pe Iisus Hristos, Cel ce S‑a întrupat pentru mântuirea noastră. Mai poate fi și altfel tâlcuită: Marta închipuie Vechiul Testament, ca cel ce vorbește mai mult de cele pământești și Maria poate fi asemănată cu Noul Testament‑ Evanghelia iubirii, ca ceea ce vorbește mai mult de cele cerești și este plină de dragostea lui Hristos, Lazăr asemănat cu Biserica creștină, cea înviată prin patimile Domnului și care este scoasă de sub piatra Legii Vechi și din înfășurările cele de îngropare ale templului evreiesc, la o viață cu totul nouă. Această minune, în sensul cel mai de taină al cuvântului, reprezintă învierea fiecărui creștin la o viață nouă, curată, printr‑o adevărată pocăință. Căci se repetă cu fiecare din noi, ori de câte ori ne pocăim cu lacrimi, iar de data aceasta, Lazăr, înainte de moarte, închipuie sufletul înainte de a gusta din păcate, Marta mintea omului care mereu este plină de grijile vieții pământești, iar Maria conștiința sufletului omenesc, ca ceea ce este mai subțire la înțelegere. Cel mai important moment din această minune este, desigur, clipa învierii lui Lazăr la glasul cel dulce al lui Iisus: «Lazăre, vino afară!» Cât de fericit ar fi creștinul de acum dacă ar auzi și el glasul Domnului, al Bisericii, al preotului care îl cheamă mereu la pocăință, zicându‑i: «Omule, vino la spovedanie mai des!» Cât de fericit ar fi creștinul dacă s‑ar pocăi așa, din inimă, iar nu numai de formă! Cât de fericit ar fi păcătosul dacă ar auzi strigarea și glasul Domnului care îl cheamă la pocăință! Și ce bine ar fi dacă ar auzi el suspinul surorilor sale ‑ conștiința și mintea ‑ care îl îmboldesc să vină mereu la Biserică, la spovedanie, la Hristos! Cât de fericit ar fi creștinul dacă s‑ar păstra curat de tot păcatul!“.

Pelerinajul de Florii, la Galaţi

Spre seara zilei, în orașul Galați, alături de preoții Eparhiei s‑au adunat pelerinii, copii, tineri și vârstnici, de unde au pornit în procesiunea pelerinajului de Florii de la biserica „Vovidenia“ până la Catedrala Arhiepiscopală.

Aici, Chiriarhul Dunării de Jos i‑a binecuvântat, iar de pe esplanada Catedralei a citit Sfintele Evanghelii, urmând apoi sfințirea stâlpărilor și cuvântul de învățătură în care a vorbit despre semnificația acestui pelerinaj și importanța sărbătorii Intrării Domnului în Ierusalim: „Pelerinajul de Florii este un semn de credință și speranță, căci ne cheamă la o căutare interioară, a sufletului, la o creștere duhovnicească ce ne duce spre înviere. Pelerinajul de Florii, ca o procesiune a comuniunii și a comunității ecleziale, dar și ca o trecere a noastră prin cetate, reprezintă viața noastră trecătoare. Acest pelerinaj, în care ne pregătim pentru a înainta spre Sfintele Paști, ne cheamă să medităm la trecerea noastră prin viață și prin lume. Pelerinajul realizat în ajunul Sărbătorii Floriilor ne pregătește să intrăm în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului cu gând curat de pocăință și de schimbare a vieții noastre în bine. Numai prin rugăciunea unită cu pocăința, postul și milostenia, putem cunoaște taina Crucii, a Morții și a Îngropării Domnului, Arhiereul nostru cel Veșnic, și să ne împărtășim apoi de lumina și bucuria Sfintei Învieri.“

În ambele orașe ale Eparhiei, ierarhul Dunării de Jos a premiat tinerii calificați la etapa națională a Concursului interdisciplinar „Cultură și spiritualitate românească“ și pe cei calificați la etapa națională a Olimpiadei de Religie, oferindu‑le diplome și daruri, apoi a mulțumit părinților slujitori și credincioșilor pentru prezența într‑un număr atât de mare, fapt ce a demonstrat frățietatea, solidaritatea și iubirea dintre noi și față de Biserică, Patrie și Neam.

Participant