Sărbătorirea Unirii Principatelor Române la Galaţi

vovideniaLuni, 24 ianuarie 2011, s-au sărbătorit la Galaţi 152 ani de la Unirea Principatelor Române. Pentru a marca acest eveniment naţional, Parohia „Vovidenia” din Galaţi, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian Arhiepiscopul Dunării de Jos a desfăşurat ample programe pastoral-liturgice şi cultural-artistice, în colaborare cu elevii Liceului de Artă „Dimitrie Cuclin” din Galaţi, precum şi cu copiii de la Grădiniţele „Elena Doamna” şi „Omul de Zăpadă” din oraş, constând în  poezii, cântece patriotice şi imne religioase.

La biserica parohială, începând cu ora 12.00, chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Casian a săvârşit slujba de pomenire a celor care au contribuit la înfăptuirea Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa oficialităţilor locale, a tinerilor, copiilor şi credincioşilor din municipiul Galaţi.

La ora 13.00, la statuia lui Alexan-dru Ioan Cuza, situată în imediata apropiere a Palatului Episcopal au avut loc manifestări omagiale, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a prefectului Judeţului Galaţi, a preşedintelui Consiliulului Judeţului Galaţi, a primarului municipiului Galaţi şi a altor oficialităţi, a istoricilor, oamenilor de cultură din judeţul Galaţi, după care s-au rostit alocuţiuni despre importanţa acestui moment jubiliar.

S-a realizat trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, cu primirea onorului, urmată de intonarea Imnului de Stat al României şi a Imnului Uniunii Europene, de către fanfara Centrului Cultural „Dunărea de Jos”. Au fost depuse buchete de flori şi s-a dansat Hora Unirii.

Manifestările dedicate acestui eveniment s-au încheiat la Muzeului „Casa Cuza Vodă” din Galaţi, unde a avut loc evocarea personalităţii făuritorului României Moderne, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Cu privire la personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza este demn de menţionat că a studiat în oraşul Galaţi până în anul 1831, oraş care deţine în patrimoniul cultural clădirea în care acesta a locuit, în perioada 1844-1859, când a deţinut funcţia de preşedinte al Judecătoriei şi pârcălab al judeţului Covurlui. Totodată, în imediata apropiere a bisericii „Vovidenia” din Galaţi se află şi mormântul mamei Domnitorului Principatelor Unite, Sultana Cuza, lucru ce arată ataşamentul şi dragostea marelui domnitor pentru oraşul de la Dunăre.

De asemenea, este demn de amintit faptul că cel dintâi Episcop al Dunării de Jos, ilustrul cărturar şi marele patriot Melchisedec Ştefănescu, între anii 1857-1859, pe când era arhimandrit, a stăruit „cu timp şi fără timp” la Unirea Principatelor Române, folosind cu multă înţelepciune, atât catedra, cât şi amvonul. El a dovedit, prin cuvânt şi faptă, că unirea fraţilor români, de acelaşi neam şi limbă, de aceeaşi credinţă şi trăire creştină, este o datorie evanghelică sfântă, după modelul unităţii treimice şi a sfinţilor din ceruri. Unitatea românilor, spunea el, va duce nu numai la întărirea naţională şi la risipirea vrajbei dintre fraţi, dar în aceeaşi măsură şi la întărirea Ortodoxiei româneşti. Tot el este cel care a redactat şi propus Actul oficial al dobândirii Autocefaliei româneşti din anul 1885.

Înfiinţarea Eparhiei Dunării de Jos a fost, de altfel, determinată de cerinţele istorice ale vremii, în urma Unirii Principatelor Române. Recunoaşterea sa a fost realizată prin Decretul din 17 noiembrie 1864 al domnului Alexandru Ioan Cuza. Această eparhie a devenit astfel simbolul unităţii religioase şi naţionale a românilor, prin îngemănarea judeţelor basarabene Ismail, Cahul şi Bolgrad, cu unul moldovean-Covurlui (azi Galaţi) şi unul muntean-Brăila.

A consemnat
diac. Marian Pătraşcu