Sufletele, inimile şi casele – „Betleem“ actualizat

„Sărbătoare a iubirii lui Dumnezeu față de om“; „o contaminare cu iubire a oamenilor, pentru ca oamenii să se înțeleagă, să se iubească între ei“; „perioada în care alerg, cu sufletul și cu gândul, spre dragostea eternă, și anume Dumnezeu“; „viața pe care Dumnezeu a dorit‑o aici, pe pământ, viața plină de bunătate și iubire“; „parfum de brad și esență de bunătate“…, iată cum deslușesc elevii Colegiului Economic „Virgil Madgearu“ și ai Liceului de Arte „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi, taina Întrupării Domnului… Redăm, în cele de mai jos, gânduri de taină și mărturii „(…) îndemnând pe doritorul să meargă la doritul Hristos Dumnezeu și Mântuitorul sufletelor noastre“1.

 ♦ „Crăciunul este perioada tainică din an în care, cu toții, simțim iubire și căldură […], însă,  din păcate, mulți dintre noi, uităm adevăratul scop al Crăciunului și tot sensul, Nașterea Domnului. În opinia mea, ar trebui să ne ocupăm mai mult de suflet, «să renaștem». Ar trebui să fim mai buni, mai blânzi și să dăruim pentru că despre aceasta este Crăciunul, despre dăruire“ (Ana‑Maria Buducă, clasa a XII‑a B, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

Naşterea Domnului Iisus Hristos

 ♦ „Crăciunul, pentru mine, semnifică viața pe care Dumnezeu a dorit‑o aici, pe pământ,  plină de bunătate și iubire. Această sărbătoare îmi așează în suflet parfum de brad și esență de bunătate, îndemnându‑mă, în perioada aceasta, nu doar să ofer, ci să ofer cu sufletul și cu gândul spre dragostea eternă, și anume Dumnezeu“ (Maria Crețu, clasa a XII‑a D, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ „Crăciunul trebuie să aducă în sufletul nostru iubire. Crăciunul înseamnă pentru mine  bucurie spirituală mai presus de toate cele materiale“ (Monalisa‑Iuliana Hordilă, clasa a XII‑a F, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Ga­laţi).

 ♦ „Pentru mine, Nașterea Dom­nului sau Crăciunul reprezintă o sărbătoare a iubirii, a generozităţii față de cei din jur […], luminându‑ne tuturor fața […]. Simt în această zi o bucurie și o iubire constantă, sunt sigur că mulți oameni simt la fel, o iubire asemănătoare cu cea a lui Iisus pentru noi, luminând multe suflete, incluzându‑l şi pe al meu“ (Teodor Stan, clasa a X‑a E, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ „În general, Crăciunul reprezintă taină, daruri și masa alături de cei dragi. Pentru mine,  înseamnă credință, puritate și iubire. Mi‑am dat seama că acum Crăciunul nu mai are aceeași însemnătate ca aceea de când eram copil, cu bucuria cadourilor și a împodobirii bradului. În acest moment, pentru mine, Crăciunul este unirea cu familia, împărtăşirea cu iubirea lui Iisus Hristos.

Taina cadourilor s‑a transformat în taina Nașterii Domnului, care, până la urmă, a fost momentul în care lumea a devenit «casă», iar oamenii au devenit daruri de «credință».

Cel mai frumos moment al Crăciunului este acela când suntem toți uniți și uităm de supărări, dar, oare, de ce? Pentru că Domnul nostru Iisus Hristos ne‑a făcut să conștientizăm că suntem perfecți prin imperfecțiune și că cel mai mic zâmbet e cea mai mare bucurie.

Iubirea va fi întotdeauna prin credință în Dumnezeu și prin speranța că lumea aceasta nu se va pierde așa ușor, când știm că Cineva acolo, Sus, ne iubeşte necondiționat“ (Lavinia‑Andreea Stroea, cls. a XII‑a J, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ „Pentru mine, Crăciunul înseamnă liniște, bucurie și speranță. Este bucuria de a dărui, de a vedea pe cineva zâmbind. De fiecare dată când se apropie Crăciunul, simt o emoție aparte pe care aș vrea să o simt și‑n restul anului, dar astfel nu va mai fi specială deoarece, atunci, în ziua Crăciunului, o simt o dată, dar foarte intens. Toate aceste stări pe care le simt sunt date de Iisus Hristos. El este Cel Care, fără să știm, ne face mai senini, mai dăruitori, mai fericiți și, nu în ultimul rând, cea mai mare dorință a Sa, ne face să ne iubim aproapele. El este adevăratul aducător de daruri și nu Moș Crăciun, așa cum credeam noi când eram mici. Oamenii, de la o anumită vârstă, nu mai cred în Moș Crăciun, dar în Domnul Iisus Hristos cred o dată pentru totdeauna, Crăciunul căpătând astfel o altă însemnătate“ (Bianca‑Elena Stroea, clasa a XII‑a J, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ „Pentru mine, Crăciunul înseamnă o nouă ocazie să fiu mai bună cu cei din jur. Acum ceva  ani, consideram Crăciunul ca fiind momentul în care primesc cadouri, însă cu timpul am realizat că nu e așa. Crăciunul e mult mai mult; e despre oameni, despre bunătate și despre speranță. Să nu uităm că această sărbătoare reprezintă Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos, Care Și‑a dat viața pentru noi, oamenii. Iisus reprezintă pentru mine un nou drum, o nouă viață, dar și speranța că lumea aceasta mai are un strop de bunătate.

În perioada Crăciunului totul mi se pare mult mai frumos. De ce? Deoarece toți oamenii din jurul meu par că au uitat de problemele cotidiene și se destind prin cumpărarea unor cadouri sau împodobirea bradului. Mi‑aș dori să văd acest lucru în fiecare zi, nu doar în preajma Crăciunului! Este dovada că această sărbătoare tainică ne poate detașa de rutina zilnică.

Deși îmi doresc să văd această bunătate în fiecare zi, mă gândesc: oare va mai fi la fel dacă voi vedea oameni făcând asta mereu, voi mai simți același sentiment din preajma Crăciunului? Ei bine, îmi doresc ca totul să rămână la fel, să fim mai buni ca în preajma Crăciunului și să dăruim din puținul nostru celor ce au nevoie“ (Miruna‑Ștefania Stroea, cls. a XII‑a J, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ Postul Nașterii Domnului […], un post de pregătire duhovnicească, de curățire sufletească, ca să primim în noi, în «peștera» trupului nostru și în «ieslea» sufletului nostru, pe Mântuitorul Iisus Hristos, Care vine în lume și Se face om, pentru ca pe oameni să‑i înalțe la viața duhovnicească și dumnezeiască. Postul Crăciunului este, în primul rând, o pregătire, o sfințire a gândurilor, a simțirilor, a trupului și sufletului nostru prin pocăință, prin Spovedanie și Împărtășanie, prin citirea mai deasă a Sfintei Scripturi și a scrierilor Sfinților și printr‑o atenție spirituală deosebită ca să devenim «biserică sfințită» în sufletele și în trupurile noastre.

În această perioadă a Postului înțelegem că, pe lângă pregătirea noastră duhovnicească interioară, trebuie să facem și milostenie sau să fim milostivi ca Sfântul Nicolae, dăruind altora, ca semn al iubirii noastre frățești, daruri spirituale și daruri materiale, după putință, iar dacă nu avem niciun dar material măcar să oferim un cuvânt bun, o mână de ajutor, o încurajare unui om sărac, singur și deznădăjduit, întristat sau îndoliat.

Somnul Pruncului Iisus

[…] Să înțelegem că această sărbătoare este o sărbătoare a iubirii lui Dumnezeu față de om, pentru care S‑a și întrupat Mesia Hristos în lume, și este o «contaminare» cu iubire a oamenilor, pentru ca ei, oamenii, să se înțeleagă, să se iubească între ei. Așadar, Crăciunul ar trebui să ne ducă dincolo de toate celelalte lucruri materiale, necesare și ele, dar mai puţin importante decât întâlnirea cu Pruncul Iisus. Adevăratul scop al Crăciunului este să ne aducă în sufletele noastre iubire. Crăciunul înseamnă pentru mine bucurie spi­rituală mai presus de toate cele materiale“ (Carmen‑Andreea Bu­­ciu­meanu, cls. a XI‑a F, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ „Nașterea Domnului […] aduce cea mai mare bucurie în sufletele și în casele  credincioșilor. În această perioadă se înmulțesc acțiunile umanitare. Înainte de a aștepta daruri, ar trebui ca noi să fim primii care dăruim […], acest lucru, ajutându‑ne să apreciem mai mult ceea ce avem.

Momente de bucurie ne oferă și cei care ne colindă, vestindu‑ne Nașterea Domnului. Cu prilejul Crăciunului, toate familiile au motive de bucurie, mai ales cele sărace, deoarece în casa lor pătrunde mai bine speranța și își face loc credința că Dumnezeu nu‑i uită niciodată pe oameni, ci le poartă mereu de grijă. Dumnezeu a lăsat oameni săraci pentru a pune la încercare dărnicia noastră. Nașterea Domnului poate fi socotită sărbătoarea dragostei divine și învingerea egoismului din sufletele noastre.

Crăciunul înseamnă să oferi ce ai în suflet, să oferi iubire, compasiune, înțelegere, iertare, mulțumire, să învățăm să uităm de diferențele care ne separă de ceilalți, să oferim unor copii copilăria pe care nu au avut‑o și să oferim, pe lângă cadourile materiale, și cadouri sufletești care să ne facă să devenim mai buni nu numai de Crăciun, ci și în fiecare zi“ (Adriana‑Iulia Cumpătescu, clasa a IX‑a E, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

 ♦ „De Crăciun, simt că trăiesc, ca să dăruiesc!

Semenilor mei, ce am mai bun și sfânt,

În sufletul meu, cred că răspund,

Darului lui Dumnezeu! […]

O mare bucurie a sufletului meu,

Ce mă face să trăiesc mereu,

Că nu sunt singură pe acest Pământ,

Ci împreună cu Domnul Meu Cel Sfânt!“ (Alexia‑Oana Mocăniță, clasa a IX‑a A, Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin“, Galaţi).

 ♦ „Crăciunul ne aduce de fiecare dată multe bucurii, multă pace, iubire și atenție din partea celor din jur. Când simți mirosul de portocale dulci, când apare bradul verde și proaspăt în casă, când guști din toate bucatele de pe masă, când zâmbetele și dragostea celor dragi îți încălzesc inima, când trăiești toate aceste clipe cu spirit de sărbătoare, poți spune că ești un om împlinit, că cei din jurul tău și tot ce te înconjoară sunt un cadou pentru sufletul tău! […] Este o sărbătoare emoționantă, mai ales pentru noi, copiii care îl așteptăm pe Moș Crăciun cu multe daruri. Dar ca Moșul să vină, trebuie să fim cuminți și ascultători!“ (Denisa‑Ioana Țârmoacă, clasa a IX‑a A, Liceul de Arte ,,Dimitrie Cuclin“, Galaţi).

 ♦ „De cele mai multe ori, de Crăciun sunt sentimente puternice de bucurie, nu pentru că vine  Moș Crăciun, ci că mi se pare cea mai frumoasă parte a anului. Motivele sunt că în această perioadă apare zăpada (ceea ce este un lucru bun), îmi place să le ofer apropiaților și nu numai, cadouri. Un lucru bun de adăugat este că tot atunci împodobim bradul cu decorațiunile care ne încălzesc sufletul“ (Bianca Olteanu, clasa a IX‑a A, Liceul de Arte ,,Dimitrie Cuclin“, Galaţi).

 ♦ „Nașterea Domnului este începutul mântuirii noastre […], începutul iertării și al îndreptării  noastre“ (Geanina Titu, clasa a XII‑a C, Colegiul Economic „Virgil Madgearu“, Galaţi).

Au consemnat prof. Ciprian Nazare, prof. Monica‑Ștefana Trifan, prof. Marieta Radu

 

1. Sfântul Teodor Studitul, apud. PF Teofil, Patriarhul Ierusalimului, Chinonicul Sfintei Liturghii la Praznicul mutării moaștelor Sfântului Gheorghe Purtătorul de biruință la Patriarhie, 16 noiembrie 2020, https://ro.jerusalem‑patriarchate.info, accesat în 23 noiembrie 2020.