Credinţă, tradiţie, înnoire

Praznicul Botezului Domnului, la Galați

„Harul mântuitor al lui Dumnezeu S‑a arătat tuturor oamenilor“ prin „arătarea slavei Marelui Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Hristos Iisus, Care S‑a dat pe Sine pentru noi, ca să ne izbăvească de toată fărădelegea şi să‑Și curăţească Lui popor ales, râvnitor de fapte bune. Iar când bunătatea şi iubirea de oameni ale Mântuitorului nostru Dumnezeu s‑au arătat, El ne‑a mântuit… prin baia naşterii celei de a doua şi prin înnoirea Duhului Sfânt, pe care L‑a vărsat peste noi, din belşug, prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, ca îndreptându‑ne prin harul Lui, să ne facem moştenitorii vieţii celei veşnice“ (Tit II, 11, 13‑14; III,  4‑7).

Astfel cuvintele Sfântului Apostol Pavel adresate ucenicului său, Tit, ne‑au tâlcuit, mai întâi, în Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, sensul şi importanţa praznicului Botezului Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru ca, mai apoi, ele să vestească, în mod public, „obştii celei sfinţite şi mult vestite a ortodocşilor“1 de la Dunărea de Jos, din municipiul Galaţi, nu numai începutul unui nou an civil, 2020, ci, mai ales, bucuria sfinţirii şi a luminării firii noastre omeneşti, în Persoana divino‑umană a Mântuitorului Hristos, prin curăţirea ei în apele Iordanului şi ungerea ei cu harul Preasfântului Duh. La praznicul Bobotezei, în fiecare an, de peste 2.000 de ani, prin stropirea cu Agheasma cea Mare, se face nu numai sfinţirea caselor şi a întregii firi înconjurătoare, ci şi sfinţirea sufletelor şi a trupurilor noastre, precum şi curăţirea minţii, a inimii şi a vieţii noastre.

Toate aceste daruri sfinţitoare şi aducătoare de lumină au fost împărtăşite tuturor credincioşilor municipiului Galaţi şi în acest an, pe 6 ianuarie, anul Domnului 2020, la praznicul Botezului Domnului nostru Iisus Hristos, prin săvârşirea slujbei Aghesmei celei Mari, de către Înalt­preasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian Crăciun al Dunării de Jos, pe malul „Iordanului nostru românesc, Dunărea“, în faţa istoricei biserici „Precista“ din Galaţi. Aici, în prezenţa miilor de credincioşi veniţi din toate parohiile municipiului Galaţi, în prezenţa unui impresionant sobor de preoţi şi diaconi, Ierarhul nostru a săvârşit slujba de sfinţire a apei.

Împreună, cler şi popor, am ascultat şi am participat du­hovniceşte la înălţătoarea slujbă de sfinţire a Aghesmei celei Mari, alcătuită de Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului († 638), în rostirea caldă şi pătrunzătoare a Arhiepiscopului de la Dunărea de Jos: „Astăzi, păcatele oamenilor se curăţesc în apele Iordanului… Astăzi, ne‑am izbăvit de întuneric şi cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu ne‑am luminat… Astăzi, toată făptura se luminează de sus, ca o făclie… Astăzi, Stăpânul merge la Botez, ca să ridice firea omenească la înălţime… Astăzi, Împărăţia Cerurilor am dobândit, iar Împărăţia Domnului nu are sfârşit!“2

Împreună, cler şi popor, într‑un glas cu Păstorul nostru, am cântat, după momentul sfinţirii apelor prin rostirea invocării Duhului Sfânt, de câte trei ori, în două rânduri, troparul praznicului Botezului Domnului nostru Iisus Hristos: „În Iordan, botezându‑Te, Tu, Doamne, închinarea Treimii S‑a arătat. Că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu‑Te; şi Duhul, în chip de porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te‑ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie.“

Împreună, cler şi popor, am fost binecuvântaţi şi sfinţiţi cu Agheama cea Mare prin mâinile purtătoare de binecuvântare şi dătătoare de har ale Înaltpreasfinţi­tului Părintelui nostru Arhiepiscop Casian. Împreună, cler şi popor, după săvârşirea slujbei de sfinţire am ascultat inspiratele cuvinte de învăţătură ale Păstorului nostru, cuvinte prin care a fost evidenţiată atât importanţa pastoraţiei familiei, a părinţilor şi a copiilor deopotrivă, cât şi importanţa şi necesitatea educaţiei creştine în societatea contemporană, în consonanţă cu Hotărârea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a proclama anul 2020 ca „An omagial al pastoraţiei părinţilor şi copiilor“ şi „An comemorativ al filantropilor ortodocşi români“: „Este atâta dor de Agheasmă astăzi! Pentru că Agheasma e Hristos! Pentru că Agheasma e curăţire! Pentru că Agheasma e purificare! Pentru că Agheasma e însănătoşirea şi venirea în fire! […] De aceea, la început de An Nou este posibilă reconstituirea familiei. Acesta este un prilej bun să ne amintim cu toţii că venim din familii şi că datorăm totul familiilor noastre, la care s‑a adăugat lupta şcolii, a educaţiei, a culturii şi zdroaba patriei care, prin Dumnezeu, ne‑a crescut şi ne‑a hrănit. […]

Să ne întoarcem la familie, iubiţilor! Familia fără rădăcini în credinţă şi în patrie, în limba şi în cultura românească, în tradiţiile sănătoase şi esenţiale ale acestui popor, îşi poate pierde sensul. Rădăcina esenţială a acestui popor este dragostea, ca temelie de nezdruncinat dintre soţ şi soţie… «Școala şcolilor» este formată din mama şi tata, şcoală din care care nu trebuie exclus Dumnezeu. Păstrându‑ne rădăcinile şi familia curată, ajutând familiile mai mult, mai ales, pe cele monoparentale, pe cele lovite de sărăcie lucie şi pe cele dezbinate, vom fi cel mai luminos şi strălucitor popor al Europei şi al lumii“.

După cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Ar­hiepis­cop Casian s‑a îndreptat spre malul Dunării, unde, conform tradiţiei, Înaltpreasfinţia Sa a lansat, în apele bătrânului fluviu, Crucea de lemn, după care nouă tineri curajoşi au sărit pentru a o prinde. Ierarhul Dunării de Jos i‑a felicitat şi i‑a binecuvântat pe cei  nouă tineri care s‑au aruncat în apele Dunării pentru a recupera Sfânta Cruce, binecuvântându‑i şi oferindu‑le mici daruri.

La final, credincioşii prezenţi la acest eveniment au primit Agheasma cea Mare şi au mulţumit lui Dumnezeu, cu sfântă nădejde de mai bine, pentru noul început de an 2020.

Pr. Ioan Alexandru Budeşteanu

  1. Rugăciunea Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, din Slujba Aghesmei celei Mari, Molitfelnic, EIBMBOR, Bucureşti, 1998, p. 584.

  2. Rugăciunea Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului, din Slujba Aghesmei celei Mari, Molitfelnic, EIBMBOR, Bucureşti, 1998, pp. 584‑585.