Pelerini la Mănăstirea Sfinţilor Brâncoveni din Cârlomăneşti

La praznicul Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi-a serbat hramul şi Mănăstirea Cârlomăneşti din Arhiepiscopia Dunării de Jos. Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Casian, chiriarhul eparhiei, a slujit Sfânta Liturghie arhierească la acest aşezământ monastic din nordul judeţului Galaţi.

Binecuvântare arhierească la hramul Mănăstirii Cârlomăneşti
Binecuvântare arhierească la hramul Mănăstirii Cârlomăneşti

În ziua de 16 august a.c., credincioşii gălăţeni s-au îndreptat către Mănăstirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni din Cârlomăneşti, prezentată în istoric drept „moştenitoarea, peste veacuri, a tradiţiilor monahale din zona Cârlomăneşti – Cerţeşti – Căuieşti din nordul judeţului Galaţi, în care mărturiile referitoare la vechi aşezări sihăstreşti urcă până în secolul al XV-lea”.

Viaţa monahală la Cârlomăneşti s-a reluat începând cu anul 1997, călugării vieţuind, pentru început, în bordeie. În timp, s-a ridicat un paraclis, sfinţit în vara anului 2004, a cărui pisanie mărturiseşte: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, istorica Mănăstire Cârlomăneşti, după o lungă părăsire şi desfiinţare, s-a redeschis în 17 septembrie 1997 din iniţiativa, cu binecuvântarea şi cu sprijinul Înaltpreasfinţitului Casian, (pe atunci, n.n.) Episcopul Dunării de Jos.

S-a zidit din temelie biserica paraclis cu hramul Sfinţii Mucenici Brâncoveni, precum şi corpul nou de chilii, începând din 1999. S-a amenajat întreg spaţiul mănăstiresc, pentru reluarea ritmului vieţii monahale, în pofida multor neajunsuri şi dificultăţi, începutul fiind în bordeie, sub pământ”.

Mănăstirea readuce la viaţă natura

Cu timpul, ansamblul monastic s-a dezvoltat, prin purtarea de grijă a Centrului Eparhial şi a Protoieriei Tecuci. Paraclisul ridicat la începutul anului 2000 se continuă cu un corp de chilii. În incintă a fost amenajată o trapeză pentru vieţuitori şi pelerini, iar vechea biserică mănăstirească, găsită într-o stare de avansată degradare, îşi recapătă forma iniţială. Ridicată la începutul secolului al XIX-lea, biserica din cărămidă este în plin proces de restaurare. Împrejurul mănăstirii, preoţii şi credincioşii eparhiei au plantat liziere de salcâm, alungând cenuşiul unui sol uscat pentru a face loc unui peisaj verde în acest cadru natural deosebit.

La Sfânta Liturghie au participat credincioşi din nordul judeţului Galaţi, primarii comunelor apropiate mănăstirii, precum şi domnul Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, aflat în vizită de lucru în teritoriu. Preoţii eparhiei care desfăşoară programul Patriarhiei Române „Hristos împărtăşit copiilor” au venit însoţiţi de tinerii beneficiari ai activităţilor. În faţa altarului de vară, amenajat între paraclisul nou şi biserica din cărămidă, au fost aşezaţi copiii ce alcătuiesc grupul folcloric al Parohiei Lieşti, sub coordonarea părintelui Titi Gabor. Înveşmântaţi în costume naţionale, aceştia au oferit un program de cântece tradiţionale româneşti, printre care şi Balada Sfinţilor Martiri Brâncoveni.

Importanţa renaşterii mănăstirii

,,Icoana” copilăriei la Cârlomăneşti
,,Icoana” copilăriei la Cârlomăneşti

În cuvântul de învăţătură rostit la sfârşitul Sfintei Liturghii, Înalt Preasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, le-a amintit celor prezenţi importanţa renaşterii Mănăstirii Cârlomăneşti pentru comunitatea lor: „Suntem pelerini, călători, în acest loc, odinioară pustiu şi neprimitor, cu o ruină, cu neorânduială, cu lipsă de verdeaţă, cu lipsă de viaţă. Acum, aici este un loc unde, cel puţin o dată în an, curtea devine biserică, pentru că aici a binevoit Dumnezeu, după secole multe, să se întâlnească, la pasul dintre Moldova şi Ţara Românească, evlavia apărată cu crucea şi cu sabia de Sfântul Ştefan cel Mare”.

„Întâistătătorul pe tronul muceniciei din neamul românesc”

Arhiepiscopul Dunării de Jos l-a numit pe Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu  „întâi-stătătorul pe tro-nul muceniciei din neamul românesc”, cel care „a schimbat tronul împărătesc al ţării cu tronul de tortură şi de chin, tocmai în ziua Adormirii Maicii Domnului, la Constantinopol, în anul 1714”. ÎPS Casian a elogiat faptul că domnitorul Constantin Brâncoveanu „respecta mai mult ţara lui şi legea creştinească decât cerinţele sultanului. Era un domn cult, avea consilieri din Europa, zidea cele mai frumoase biserici, tipărea cărţi sfinte, a pregătit tipărirea Bibliei în limba română pentru prima dată, avea cel mai învăţat mitropolit, pe Sfântul Antim Ivireanul. Când a văzut sultanul că se dezvoltă Ţara Românească, se şlefuieşte limba românească, se construiesc cetăţi şi case şi biserici frumoase, l-a chemat la Constantinopol. Pentru că dezvoltase economia ţării foarte mult, a bătut monedă de aur şi, pentru că n-a cerut voie sultanului, a fost întemniţat la închisoarea groaznică de pe Bosfor numită EdiKule. «a celor şapte turnuri»”.

Tinerii îi învaţă pe tineri

La invitaţia Arhiepiscopului Dunării de Jos, tinerii grupului folcloric de la Lieşti le-au prezentat celor de vârsta lor istoria martiriului familiei domnitorului, în versurile Baladei Sfinţilor Brâncoveni. Astfel, tinerii prezenţi la hramul mănăstirii au primit de la alţi tineri, asemenea lor, îndemnul: „Să ştiţi c-a murit creştin, Brâncoveanu Constantin!”

Înaintea tinerilor şi a vârstnicilor, deopotrivă, ÎPS Casian a arătat ce înseamnă, cu adevărat, hramul unei mănăstiri: „Acesta este hramul unei mănăstiri: să ne adune pe toţi, de toate vârstele, într-o familie, să ne întărească în credinţă, să ne unească prin credinţă şi să ne bucure că suntem împreună, tineri şi vârstnici”.

Pregătirea Duminicii românilor migranţi

Hramul Mănăstirii Cârlomăneşti
Hramul Mănăstirii Cârlomăneşti

Întrucât zona de nord a judeţului Galaţi se confruntă cu provocările fenomenului migraţiei, majoritatea părinţilor fiind plecaţi să lucreze în străinătate, ÎPS Casian a invitat în faţa credincioşilor două copile din zonă pentru a descrie cum se desfăşoară viaţa în familie în absenţa unuia sau a ambilor părinţi. Cu o sinceritate cum numai în graiul unui copil mai poţi găsi, acestea au mărturisit că îşi revăd tatăl doar de două ori într-un an, iar acest lucru este interpretat de unii copii drept prilej de bucurie pentru că „pot face ce vor”.

O adevărată provocare pentru preoţi, ca îndrumători spirituali, şi un semnal de alarmă venit din partea unui copil! ÎPS Casian a lansat un îndemn, înaintea duminicii dedicate de Sfântul Sinod românilor migranţi: „Să învăţăm ca, dacă mergem în străinătate, să nu ne înstrăinăm, ci să mergem acolo pentru a aduce mai multe bunuri în ţara noastră, copiii să fie mai fericiţi acasă, casele să fie mai frumoase, dar credinţa să rămână cea adevărată!”

Agapă după Sfânta Liturghie

Preacuviosul Părinte arhimandrit Epifanie Bulancea, de la Mănăstirea Măgura Ocnei, din judeţul Bacău, unul dintre donatorii şi binefăcătorii Mănăstirii Cârlomăneşti şi-a mani-festat bucuria de a participa la hramul acestui aşezământ monastic aflat în vecinătatea plaiurilor sale natale.

La sfârşit, în anul închinat de Patriarhia Română Crezului ortodox, toţi tinerii prezenţi la Sfânta Liturghie s-au adunat în jurul ÎPS Casian şi au rostit Simbolul de credinţă. După slujbă, pelerinii s-au aşezat în grupuri sub salcâmii din jurul mănăstirii şi au primit pachete cu hrană pregătite cu prilejul hramului. Sărbătoarea s-a încheiat cu agapa organizată de obştea Mănăstirii Cârlomăneşti, în frunte cu ieromonahul Nicodim Anghel, stareţul aşezământului, cu sprijinul Protoieriei Tecuci.

Organizarea hramului Mănăstirii Cârlomăneşti

Mănăstirea Cârlomăneşti din nordul judeţului Galaţi
Mănăstirea Cârlomăneşti din nordul judeţului Galaţi

Părintele Gheorghe Joghiu, pro-toiereu de Tecuci, ne-a oferit câteva detalii despre aşezământul monastic şi organizarea hramului: „Mănăstirea Cârlomăneşti, cu hramul Sfinţilor Martiri Brâncoveni, a primit cu bucurie pelerinii, preoţii şi toţi creştinii din zonă la această mare sărbătoare duhovnicească. Bucuria noastră, a tuturor, a fost amplificată de prezenţa ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, care, în timpul Sfintei Liturghii, a înălţat rugăciuni către Dumnezeu pentru toţi creştinii din zonă, mai ales pentru cei plecaţi în străinătate şi pentru familiile lor rămase acasă.
Mănăstirea de la Cârlomăneşti este atestată pentru prima dată în anul 1445, la 25 aprilie. Ea a mai avut o biserică veche, cu hramul «Sfântul Nicolae».

În anul 1997, paraclisul acestei mănăstiri a primit, cu binecuvântarea ÎPS Casian, ocrotirea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, pomeniţi la 16 august. Ne-am pregătit pentru această mare sărbătoare cu 2.500 de pachete cu hrană uşoară, de vară şi cu o agapă, în dorinţa noastră de a oferi bucurie tuturor creştinilor ce sunt prezenţi la hram.

Aşezată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Cârlomăneşti este primitoare pentru toţi creştinii care doresc să aducă lui Dumnezeu mulţumire şi să ridice rugăciuni pentru nevoile lor. Anul acesta am reuşit, cu binecuvântarea chiriarhului nostru, să pregătim şi o trapeză, cu bucătărie, cu un beci şi un cuptor de pâine pentru obştea de aici, din dorinţa de a uşura viaţa monahilor, dar şi de a facilita prezenţa credincioşilor aici, mai ales a celor care doresc să lase mănăstirii, spre pomenire, acatiste şi pomelnice de sănătate sau pentru sufletele celor plecaţi la Dumnezeu.”

Alexandru Briciu