Perioada aceasta a Postului Mare ne călăuzeşte spre o înaltă trăire duhovnicească, de parcurgere a unui urcuş la capătul căruia vom fi părtaşi la Sfânta Înviere a Domnului nostru Iisus Hristos. Acum, lucrarea pastoral-misionară a preoţilor în parohii se desfăşoară la nivelul optim. Aceasta se datorează faptului că, în mod special, în postul Sfintelor Paşti, un număr tot mai mare de credincioşi doresc să primească Sfintele Taine a Spovedaniei şi a Împărtăşaniei cu Trupul şi Sângele Domnului, Taine ce constituie cele mai bune mijloace pastorale ale Bisericii.
Întrucât ÎPS Părinte Casian are o grijă cu totul aparte pentru noi, preoţii mai tineri, toţi slujitorii din eparhie care avem o vechime de mai puţin de cinci ani de la hirotonie am fost invitaţi la Centrul Eparhial, marţi 8 aprilie, pentru a lua parte la o deosebită întâlnire duhovnicească cu ÎPS Sa. La începutul întâlnirii, Chiriarhul Dunării de Jos a arătat că scopul întâlnirii cu ÎPS Sa este motivat de dorinţa de a ne încuraja pe noi, tinerii preoţi, şi ne-a oferit exemplul mai multor slujitori ai sfintelor altare care, fiind rânduiţi la parohii, se bucură de o prezenţă tot mai mare a credincioşilor la Sfânta Liturghie, ca rod al bunei pastoraţii şi implicări în toate problemele specifice.
Deoarece parcurgem Anul omagial euharistic, convorbirea cu ÎPS Chiriarh s-a desfăşurat ca un curs aplicat de liturgică, pastorală şi misiologie, conţinând multe sfaturi practice privitoare la administrarea Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Euharistii, în situaţii şi contexte diverse. Un prim sfat a fost cel referitor la pregătirea Sfintei Împărtăşanii pentru bolnavi din Joia Mare, zi care a fost numită de ÎPS Casian „punctul maxim al anului euharistic”. Măreţia lucrării euharistice implică nu doar o bună pregătire sufletească, dar şi una fizică. Curăţenia şi ordinea din Sfântul Altar sunt de maximă importanţă. De asemenea, Sfintele Vase trebuie să fie de cea mai bună calitate şi să respecte modelele autentice româneşti, în care se pot regăsi elemente tradiţionale locale, prezente şi în sculptura catapetesmei bisericii. Sunt de preferat sfintele vase din argint deoarece, date fiind calităţile cunoscute ale argintului, ca metal nobil, „potirul de argint arată starea de înălţare sufletească şi disponibilitatea jertfelnică a donatorilor şi ctitorilor, dar garantează şi sănătatea trupului.” De altfel, trebuie să căutăm ca toate obiectele pe care le achiziţionăm pentru biserică să fie de bună calitate şi să ofere garanţia durabilităţii în timp, devenind, peste vreme, piese de patrimoniu care reflectă starea spirituală şi nivelul cultural şi de credinţă ale unei epoci. Sfântul Epitaf se cuvine a fi pictat; nu se recomandă varianta icoanei Punerii în mormânt din litografie cauciucată. Ca o concretizare a acestor povăţuiri practice, am avut în faţă o expoziţie complexă de obiecte de cult, selectate cu grijă de responsabilii de la eparhie, de bună calitate, cu aspect estetic deosebit şi la preţuri accesibile parohiilor în care păstorim. Am remarcat evoluţia deosebită, din punct de vedere calitativ şi al varietăţii produselor, pe care o înregistrează Atelierele Patriarhiei Române, prin directa coordonare şi implicare ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.
Chiar dacă trăim într-o „perioadă de secularizare şi de scădere a interesului pentru cele sfinte”, suntem sfătuiţi să ne raportăm la adevăratele valori. Trebuie să fim cu mare luare-aminte la influenţele societăţii, începând de la vestimentaţie şi până la primenirea locuinţelor, în special a caselor parohiale, care trebuie să dovedească sobrietatea şi bună-cuviinţa potrivite unui slujitor bisericesc şi familiei sale. Apoi, s-a adus în discuţie grija pastorală pentru copiii din parohie. Atitudinea preotului faţă de ei trebuie să fie deschisă, prietenoasă şi plină de lumină; participarea lor la Sfânta Liturghie şi însuşirea cântărilor de la strană rămâne o prioritate pastorală şi misionară pentru preoţii tineri.
După toate aceste sfaturi practice, dialogul duhovnicesc a continuat cu lămurirea unor probleme pe care tinerii preoţi le întâmpină în parohii, la administrarea Sfintelor Taine a Spovedaniei şi Împărtăşaniei. Momentul a fost marcat de o serie de probleme ridicate de ppcc preoţi prezenţi, pentru rezolvarea cărora, cu multă înţelepciune, izvorâtă din vasta sa experienţă, ÎPS Arhiepiscop Casian ne-a arătat calea cea mai potrivită. Dintre problemele indicate enumerăm următoarele: cât de deasă trebuie să fie Sfânta Împărtăşanie, dacă unii credincioşi bolnavi pot primi anumite dezlegări la mâncare în timpul postului, dacă preotul poate împărtăşi un credincios fără să-l fi spovedit în prealabil, deşi îl cunoaşte foarte bine, care trebuie să fie veşmintele pe care le foloseşte preotul acasă, la bolnav, la administrarea Tainelor. S-a arătat că exagerările sau nesocotirea rânduielilor consacrate de Biserică devin un fapt periculos. De fiecare dată când un credincios urmează a fi împărtăşit trebuie să se mărturisească, aşa cum pentru grija trupului ne primenim de fiecare dată când este necesar şi niciodată nu mâncăm fără să ne spălăm pe mâini în prealabil. Bolnavii nevoiţi să urmeze tratamente care cer o alimentaţie mai bogată în proteine pot primi îngăduinţa de a consuma şi mâncăruri de dulce, iar atunci când ne deplasăm acasă la ei, din motive practice, s-a statornicit tradiţia ca preotul să poarte doar epitrahilul. Peste toate acestea, suntem datori să avem permanent vie conştiinţa că adevăratul săvârşitor al Sfintelor Taine este Domnul Hristos. Raportându-ne la El, Care S-a jertfit pentru neascultarea omului, înlăturăm izolarea, încăpăţânarea şi supra-încrederea în sine.
În continuare, am fost îndemnaţi să avem o grijă deosebită pentru cimitirele parohiale, ÎPS Sa arătând că „cimitirele sunt locuri sacre unde cei adormiţi aşteaptă învierea”, iar nouă ne revine sarcina de a învăţa pe creştiniu despre aceste realităţi, care depăşesc limitele vieţii noastre de aici şi ne pregătesc pentru întâmpinarea veşniciei. Prin îngrijirea locurilor şi a mormintelor din cimitir se va arăta cât de vii sunt, în parohia respectivă, simţământul şi credinţa fermă în înviere. O atenţie tot mai mare trebuie acordată mormintelor preoţilor şi învăţătorilor, care au lăsat în urmă o bogată moştenire spirituală.
Mulţumim ÎPS Arhiepiscop Casian pentru darul acestei preafolositoare întâlniri duhovniceşti, din care am avut doar de învăţat, atât lucruri utile pentru slujirea preoţească, cele mai multe neîntâlnindu-se în manuale, ci fiind scoase din „cartea vieţii şi experienţei” înaltului nostru îndrumător, dar şi învăţăminte pentru viaţa de familie, comportarea în societate şi ştiinţa duhovnicească a dobândirii mântuirii personale şi a celor pe care îi păstorim.
Pr. Lucian Spatariu,
Parohia Buceşti, Protoieria Tecuci
Mărturii ale participanţilor
● Sunt profund recunoscător Înaltpreasfinţiei Sale pentru această întâlnire duhovnicească, la care am participat împreună cu toţi preoţii tineri ai eparhiei. Tema de meditaţie propusă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2014 este deosebit de importantă pentru noi, preoţii, dar şi pentru credincioşi, deoarece Tainele Sfintei Spovedanii şi Sfintei Împărtăşanii sunt centrele vieţii creştine şi ale pastoraţiei noastre. Adunaţi în jurul ierarhului nostru am avut prilejul de a conştientiza faptul că a administra aceste Taine este, de fapt, a-L oferi lumii pe Hristos Domnul şi este responsabilitatea preotului ca jertfa Domnului să nu fie în zadar, ci ea să rodească, prin taina iertării, în taina comuniunii hristice. (Pr. Ion Cristi Cosmin, Parohia Ianca I, Protoieria Făurei)
● Întâlnirea cu Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop a constituit pentru noi, preoţii, un puternic imbold de a aprofunda importanţa şi necesitatea slujirii în societatea secularizată în care trăim. Am înţeles, pe de o parte, că fără o împărtăşire autentică din aceste două Sfinte Taine, omul contemporan nu va reuşi să se elibereze din robia păcatului şi să fie într-o comuniune de iubire cu Dumnezeu, iar pe de altă parte, importanţa slujirii aproapelui nostru aflat în suferinţă. (Pr. Marius Sinca, Parohia Movila Miresii, Protoieria Făurei)
● Experienţa duhovnicească se dobândeşte în timp iar experienţa în preoţie se dobândeşte în ani de slujire. Noi, preoţii tineri, am beneficiat de o astfel de experienţă duhovnicească la această întâlnire, împărtăşită cu multă dragoste de ierarhul nostru prin diferitele poveţe, îndrumări şi sfaturi practice în legătură cu cele două Sfinte Taine. Astfel de întâlniri duhovniceşti reprezintă pentru noi, preoţii aflaţi la începutul slujirii preoţeşti, un pas înainte şi o treaptă mai sus pe scara dobândirii acestei experienţe de slujire a lui Dumnezeu şi a oamenilor, deopotrivă.
Povăţuirile şi învăţăturile Înaltpreasfinţitului Părintelui nostru Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, primite de noi în apropierea marelui praznic al Învierii Domnului ne oferă garanţia că vom administra corect – noi, preoţii tineri – cele două Sfinte Taine (a Spovedaniei şi a Împărtăşaniei) acum, la începutul slujirii preoţeşti şi că împreună cu cei pe care îi păstorim, vom păşi pe treptele desăvârşirii. (Pr. Bogdan Muscă, Parohia Corod II, Protoieria Tecuci)
● Înaltpreasfinţitul ne-a descoperit noi sensuri duhovniceşti ale Sfintelor Taine în pastoraţia noastră, abordarea responsabilă a slujirii ca duhovnic în Taina Spovedaniei, ne-a ajutat să înţelegem marea responsabilitate a preotului, în administrarea Sfintelor Taine.
Luările de cuvânt ale fraţilor preoţi au arătat maturitatea şi responsabilitatea fiecărui preot tânăr, în faţa provocărilor contemporane, care atacă lucrarea ei prin Sfintele Taine ale Bisericii. (Pr. Iulian Filimon, Parohia Valea Mărului, Protoieria Tecuci)
● Subiectele şi abordările după întâlnirea cu preoţii cu experienţă mai puţin de 5 ani ne-au captat într-atât încât ne-au rămas întipărite ca nişte lecţii de viaţă şi putem spune că prin acestea am mai adăugat experienţă puţinilor ani de preoţie pe care îi avem.
Nădăjduim că vom mai participa la astfel de evenimente care ne împărtăşesc sfaturi şi îndemnuri din experienţa Înaltpreasfinţiei Sale. Mulţumim Bunului Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El şi nădăjduim în sfaturile şi îndemnurile Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop. (Pr. Marius Popescu, Parohia Scărlăteşti, Protoieria Însurăţei)
● Această întâlnire duhovnicească a noastră cu Arhipăstorul nostru a fost un prilej extraordinar pentru formarea noastră ca slujitori şi duhovnici, mai ales că răspunsurile ne-au fost împărtăşite ca unor fii duhovniceşti. Datorită Tainei Hirotoniei, persoana cea mai îndreptăţită să ne ofere răspunsuri este cel care ne-a hirotonit, de care suntem legaţi duhovniceşte.
Referitor la aceasta, avem ca mărturie, în scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe, sfatul Sfântului Calist Patriarhul, care spune că pentru cunoaşterea lui Dumnezeu şi creşterea duhovnicească, conlucrează trei factori: scrierile sfinte, experienţa părinţilor duhovniceşti şi apoi experienţa proprie. (Pr. Ioan Gheorghe Tache, Parohia Radu-Vodă, Protoieria Însurăţei).
● Întâlnirea cu Arhipăstorul şi Părintele nostru, Înaltpreasfinţitul Dr. Casian Crăciun, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a fost cu siguranţă, pentru noi, cei aflaţi la început de misiune şi slujire preoţească, de un real folos duhovnicesc, misionar şi pastoral.
Cu toţii am ascultat povăţuirile şi îndemnurile Întâistătătorului nostru, care ne-a adus aminte şi ne-a subliniat, în repetate rânduri, că avem responsabilitatea şi misiunea de a îndruma şi conduce pe credincioşii încredinţaţi spre păstorire pe căile dreptei-credinţe şi ale mântuirii. Înaltpreasfinţia Sa ne-a subliniat importanţa aspectului personal al întâlnirii credincioşilor cu Dumnezeu prin Sfintele Taine, în special în Taina Sfintei Spovedanii şi în Taina Sfintei Euharistii, unde „omul vine să îşi primească iertarea de la Dumnezeu pentru păcatele sale, prin mâna tot a unui om, pentru că păcatele sale sunt îndreptate cel mai des asupra omului.” (Pr. Viorel Cătălin Constantin, Parohia Torceşti, Protoieria Tecuci)