Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în secolele XIII – XIV.
Ştiri şi interpretări noi
Momentul istoric al ridicării Eparhiei Du-nării de Jos la rangul de Arhiepiscopie a fost continuat de un alt important eveniment cultural-bisericesc: lucrările Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului, care s-au desfăşurat în zilele de 28 şi 29 septembrie a.c., la Aşezământul social-filantropic „Sfântul Pantelimon” de la Lacu Sărat, pe tema „Creştinismul românesc şi organizarea bisericească în secolele XIII-XIV. Ştiri şi interpretări noi”. Evenimentul s-a organizat şi desfăşurat sub înaltul patronaj al Patriarhiei Române, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte dr. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prin generoasa ospitalitate oferită de Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop dr. Casian Crăciun şi prin armonioasa conlucrare dintre Arhiepiscopia Dunării de Jos, Secretariatul de Stat pentru Culte şi Comisia Română de Istorie şi Studiu al Creştinismului.
La acest eveniment ştiinţific, de mare ţinută academică, au participat ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ro-mâne, profesori de teologie şi istorie, de diferite confesiuni, de la Universităţile din Bucureşti, Salonic, Iaşi, Sibiu, Cluj, Galaţi, Craiova, Constanţa, Brăila şi de la mai multe Institute de Cercetare
volumul de studii istorice Arhiepiscopia Dunării de Jos. Istorie bisericească, misiune creştină şi viaţă culturală, de la începuturi până în secolul al XIX-lea, având ca temă viaţa creştină de la Dunărea de Jos, de la începuturi şi până în secolul al XIX-lea. Apărut la Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, cu purtarea de grijă a unei comisii alcătuite din pcuv. arhim. Daniil Oltean, vicar administrativ, pc. pr. Eugen Drăgoi, directorul Editurii Arhiepiscopiei, pc. pr. prof. dr. Ionel Ene şi pc. pr. lect. dr. Cristian Gagu, volumul înmănunchează atât studii inedite, cât şi studii publicate în diverse reviste de specialitate de prestigiu din ţară, ale unor cercetători consacraţi, precum: acad. Emilian Popescu, pr. acad. Mircea Păcurariu, Ion T. Dragomir, Silviu Sanie, Alexandru Madgearu, Ion Barnea, Petre Năsturel, dr. Ionel Cândea, dr. Paul Păltănea şi alţii. Volumul este o primă parte a unui triptic pe care îl editează Editura Arhiepiscopiei Dunării de Jos, dedicat istoriei vieţii bisericeşti de la Dunărea de Jos, de la începuturi şi până în contemporaneitate.
Au urmat apoi comunicările ştiinţifice, prezentate pe secţiuni şi moderate cu multă măiestrie de domnul academician Emilian Popescu. În ziua de luni, 29 septembrie, au susţinut referate: pr. prof. dr. Alexandru Moraru-Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Cluj (Întemeie-rea Mitropoliei Ungro-Vlahiei (1359) – receptată în istoriografia românească), Înaltpreasfinţitul Ghe-rasim al Râmnicului (Contribuţii la descoperirea Sfinţilor Martiri de la Niculiţel), dr. Maria Alexandru- Universitatea „Aristotel” din Salonic (Calofonia, o filocalie muzicală. Cântarea bizantină în sec. XIII-XIV), Diacon Răzvan Constantin Ştefan-profesor la Seminarul Teologic Ortodox din Bucureşti (Consideraţii generale asupra tradiţiei muzicale bizantine în spaţiul românesc în perioada secolelor XIII-XIV), acad. Emilian Popescu-Academia Română (Configuraţia religioasă la Dunărea de Jos în ajunul şi după cruciada a IV-a), dr. Tereza Sinigalia- Institutul de Istoria Artei din Bucureşti (Altfel despre începuturile arhitecturii eclesiastice din Moldova), lect. dr Alexandru Simon- Centrul de studii transilvane din Cluj, al Academiei Române (De la Avignon şi Buda la Galipoli şi Kossovopolje.
Coordonate latine şi osmane ale apariţiei mitropoliilor valahe în a doua jumătate a secolului al XIV-lea), Dan Ioan Mureşan (Philothée Ier Kokkinos, le Patriarchat de Târnovo et l’origine de la métropole de Hongrovalachie – referat prezentat de pr. prof. dr. Emanoil Băbuş), Anton Despinescu-Facultatea de Teologie Catolică din Iaşi (Încercări de organizare bisericească romano-catolică pe pământ românesc, în secolele XIII-XIV), pr. dr. Fabian Doboş- Facultatea de Teologie Catolică din Iaşi (Episcopia de Milcov (1227-1241). Momentul înfiinţării), Hermann Pitters-Institutul Evanghelic din Sibiu (Comori patristice greceşti din bibliotecile mănăstirilor ortodoxe din Ţara Românească şi Moldova în secolul al XIV-lea), prof. dr. Ionel Cândea- Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din Universitatea ,,Dunărea de Jos”, Galaţi (Mărturii arheologice creştine la Brăila în secolul al XIV-lea), Mihai Săsăujan- Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Patriarhul Justinian“ a Universităţii din Bucureşti (Activitatea Sfântului Nicodim de la Tismana în contextul istorico-politic al celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIV-lea), pr. conf. dr. Ionuţ Moldoveanu-Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Patriarhul Justinian“ a Universităţii din Bucureşti (Posibile argumente pentru canonizarea mitropolitului Iachint de la Vicina).
Lucrările Comisiei au continuat şi marţi, 29 septembrie, când au susţinut lucrări ştiinţifice următorii: pr. prof. dr. Ioan Vasile Leb-Facultatea de Teologie a Universităţii din Cluj (Creştinismul românesc din sec. XII-XV oglindit într-o lucrare germană recentă), Gerhard Schullerus (Episcopia de Milcov în secolul al XIII-lea. Starea actuală a cercetărilor istorico-bisericeşti), Sorin Ion Rizea-Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Craiova (Noi consideraţii cu privire la Mitropolia Severinului), pr. lect. dr. Cristian Gagu-Departamentul Teologic al Facultăţii de Istorie, Filozofie şi Teologie din Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi (Pătrunderea isihasmului bizantin în Ţările Române în secolele XIV-XV).
Conferinţele susţinute au vizat diverse aspecte ale vieţii creştine din secolele XIII şi XIV, o zonă istorică ce are încă multe necunoscute şi care suscită interesul cercetătorilor. Mai multe studii au insistat pe începuturile organizării vieţii bisericeşti la nord de Dunăre, subliniind importanţa actului istoric de înfiinţare şi recunoaştere a Mitropoliei Ungrovlahiei, în anul 1359.
La încheierea lucrărilor comisiei, domnul acad. Emilian Popescu, preşedintele Comisiei a apreciat truda de cercetare ştiinţifică a tuturor referenţilor, punctând pe necesitatea susţinerii unui act ştiinţific de calitate. Domnia sa a evaluat desfăşurarea lucrărilor simpozionului, considerându-le „o reuşită deplină” şi a arătat că toate studiile întocmite pentru respectiva sesiune a Comisiei Naţionale de Istorie şi Studiu al Creştinismului vor fi valorificate prin publicarea lor într-un volum special.
La final, participanţii la lucrările Comisiei au fost invitaţi să viziteze Muzeul de Istorie al Brăilei, ghid fiindu-le domnul prof. dr. Ionel Cândea, directorul acestei prestigioase instituţii de cultură, care a prezentat cele mai valoroase exponate ale muzeului şi a oferit oaspeţilor volume apărute la Editura „Istros”.
Considerăm că acest eveniment ştiinţific, organizat cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, găzduit cu generozitate de Arhiepiscopia Dunării de Jos şi-a atins scopul său, multiplu. Mai întâi a generat interes ştiinţific şi a produs câteva importante studii pentru perioada propusă cercetării. Contribuţia esenţială a lucrărilor Comisiei constă însă în aceea că a reuşit, de o manieră academică, dar în duh de evlavie, un moment de înaltă cinstire a Sfântului Iachint de Vicina, în chiar preajma zilelor când în Biserica Ortodoxă Română s-a făcut proclamarea canonizării acestuia, în anul când se aniversează 650 de ani de la recunoaşterea oficială a Mitropoliei Ţării Româneşti. De asemenea, între preocupările cercetătorilor a stat şi Dunărea de Jos, pe teritoriul căreia se află istorica Vicina. Iar spaţiul geospiritual al Dunării de Jos ascunde încă multe taine, începând cu peceţile paşilor Sfinţilor Apostoli Andrei şi Filip, continuând cu roadele sângelui martirilor dobrogeni şi dunăreni şi încununându-se cu slujirea şi râvna ierarhilor Vicinei, Proilaviei şi Dunării de Jos. Prin lucrările Comisiei, s-a reafirmat importanţa duhovnicească, istorică, misionară şi culturală a Dunării de Jos, pentru spaţiul naţional românesc şi pentru cel balcanic şi european creştin. Şi reafirmarea acestui adevăr atât de cunoscut se face în legătură directă cu momentul istoric al ridicării Eparhiei Dunării de Jos la rang de Arhiepiscopie.
Concluziile formulate la finalul lucrărilor Comisiei invită, aşadar, la reflecţie asupra valorilor trecutului, asupra vredniciei şi sfinţeniei vieţii înaintaşilor şi cheamă la o responsabilă păstrare şi necontenită punere în valoare a tezaurului de spiritualitate al Dunării de Jos.
La ceas de bilanţ aducem mai întâi cuvenitele mulţumiri Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a acordat înalta sa binecuvântare, pentru ca lucrările Comisiei Române de Istorie şi Studiu al Creştinismului, sesiunea 2009, să se desfăşoare în Arhiepiscopia Dunării de Jos. Aceleaşi mulţumiri aducem şi Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop dr. Casian al Dunării de Jos, care, împreună cu domnul academician Emilian Popescu s-a implicat cu multă dăruire pentru organizarea ireproşabilă şi desfăşurarea în condiţii optime a lucrărilor Comisiei. Mulţumiri trebuie formulate şi către Secretariatul de Stat pentru Culte, care a susţinut organizarea evenimentului, prin alocarea unor fonduri ce au servit la pregătirea evenimentului.
Au consemnat
pr. Lucian Petroaia şi pr. Cristian Gagu