Pr. dr. Iulian Eni, Taina lui Hristos. Studiu despre perspectiva Sfântului Ioan Gură de Aur asupra Epistolelor Apostolului Pavel, Editura Purnara, Tesalonic, 2010
Teza de doctorat în teologie a părintelui Iulian Eni, publicată la editura Purnara din Tesalonic este rodul unei meticuloase cercetări asupra fundamentelor dogmatico-spirituale ale epistolelor pauline, explicate de Sfântul Ioan Gură de Aur.
Alcătuită pe baza unei bogate bibliografii, lucrarea depăşeşte domeniul unei stricte specializări teologice, din dorinţa autorului de a surprinde taina prezenţei lui Hristos, aşa cum se descoperă ea prin epistolele Sfântului Apostol Pavel şi interpretată de Sfântul Ioan Gură de Aur, din cât mai multe perspective. Interferenţa planului dogmatic cu cel exegetic, liturgic şi duhovnicesc în manieră patristică ne ajută să percepem mesajul duhovnicesc al tezei: cunoaşterea lui Hristos Dumnezeu trebuie împletită cu trăirea prezenţei Lui tainice, care se descoperă în gradul cel mai înalt în Sfânta Liturghie, prin Sfânta Taină a Euharistiei.
Prefaţatorul cărţii, monahul Moise Aghioritul de la Chilia „Sfântul Ioan Hrisostom” din Muntele Athos pe bună dreptate remarcă, ceea ce în mod deosebit subliniază autorul în Introducere şi poate fi observat apoi ca mesaj central al lucrării în ansamblul ei, anume că, „Taina lui Hristos” nu este cugetare sau gândire raţionalistă în sensul filosofiei, ci modul de viaţă, trăire şi experienţă spirituală, pentru că Hristos nu este un simplu ideolog sau dascăl, ci este Mântuitorul răstignit şi înviat şi eliberatorul întregii creaţii. Dogma ortodoxă este exprimarea vieţii în Hristos, unde se află plinătatea vieţii duhovniceşti şi care se fundamentează pe Adevăr şi Iubire. Există o interdependenţă şi o legătură indisolubilă între dogmă şi viaţă, între ceea ce reprezintă învăţătura Bisericii şi modul duhovnicesc de viaţă în Hristos. Astfel, pe de o parte, dogma apare ca expresie a vieţii autentice duhovniceşti, trăită în Hristos, iar pe de altă parte, realizarea modului virtuos de viaţă, după Hristos, are nevoie de înţelegerea corectă a dogmelor Bisericii, în scop călăuzitor.
Relaţia dintre dogmă şi spiritualitate este înţeleasă în manieră florovskiană, accentuându-se ideea că adevărul dreptei credinţe este adevărul experienţei duhovniceşti.
Teza este, aşadar, o invitaţie la aprofundarea cugetării teologice şi a exegezei Sfântului Ioan Gură de Aur despre „Taina lui Hristos”, aşa cum a trăit-o şi a transmis-o în epistolele lui, Sfântului Apostol Pavel.
Teza de doctorat a părintelui Iulian Eni are trei părţi, dintre care ultima este cea mai extinsă.
Prima parte, intitulată Apostolul Pavel şi Sfântul Gură de Aur, chipuri ale Bisericii, care au urmat fidel pe Hristos, are două capitole: [A. Taina prezenţei lui Hristos în viaţa Apostolului Pavel; B. Sfântul Ioan Hrisostom şi locul lui în Tradiţia Bisericii], detaliate în două şi respectiv trei subcapitole, în care sunt analizate personalitatea Sfântului Apostol Pavel şi cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, chipuri duhovniceşti ardente, care au avut acelaşi scop în viaţă: de a trăi în, prin şi pentru Hristos.
În partea a doua, cea mai redusă ca proporţie, Taina monadei dumnezeieşti trei-ipostatice, este prezentată învăţătura triadologică în cugetarea Sfântului Ioan Hrisostom şi rolul Persoanei Fiului lui Dumnezeu în existenţa Sa transcendentă, intratreimică, precum şi în postura Lui de Creator şi Atotţiitor al lumii. [O Yios tou Theou os Dimiourgos kai Pantokratoras tou kosmou]. Un loc important îl ocupă şi identificarea prezenţei Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu prin Legea scrisă a Vechiului Testament, ca o descoperire progresivă a Sa, desăvârşită în Noul Testament prin întruparea Sa în scop mântuitor. Este identificată prezenţa Fiului şi Cuvântului lui Dumnezeu în Legea scrisă a Vechiului Testament, ca o descoperire progresivă a Sa, desăvârşită în Noul Testament prin întruparea Sa în scop mântuitor.
Partea a treia, cea mai amplă, Iconomia lui Dumnezeu sau descoperirea şi împlinirea în Hristos a «Tainei din veci ascunsă», are trei capitole, dezvoltate în mai multe subcapitole şi secţiuni de dogmatică şi spiritualitate în conformitate cu textele relevante din comentariile Sfântului Ioan Gură de Aur la epistolele pauline.
Primul capitol al acestei părţi, intitulat Taina lui Hristos ca Dumnezeu-Om, cuprinde două subcapitole hristologice [Taina întrupării Fiului lui Dumnezeu între chenoză şi slavă; Taina unirii celor două firi în Persoana Mântuitorului Iisus Hristos], cel din urmă analizat în trei scurte secţiuni [Comunicarea însuşirilor; Cele două voinţe; Termenul „Theotokos”].
În al doilea capitol al ultimei părţi – Lucrarea eliberatoare a Mântuitorului Hristos – accentuează aspectul tainic al lucrării răscumpărăroare a Fiului lui Dumnezeu întrupat, sunt analizate dimensiunile operei de răscumpărare a Fiului lui Dumnezeu întrupat, în care este evidenţiat rolul Mântuitorului Hristos de Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, este subliniat caracterul universal al mântuirii în Hristos şi, cu un rafinament teologic deosebit, este tratată posibilitatea însuşirii darurilor mântuitoare ale lui Hristos de către fiecare credincios în planul mântuirii personale.
Al treilea capitol şi cel din urmă al lucrării apare cu titlul: – Relaţia lui Hristos cu Biserica sau Biserica ca spaţiu al descoperirii Tainei lui Hristos. este de fapt centrul de greutate al ultimei părţi. Biserica este prezentată ca spaţiu al sfinţeniei, în care se simte în mod culminant taina prezenţei Mântuitorului Iisus Hristos, dat fiind că El este totodată Capul ei şi Cel ce Se oferă euharistic tuturor creştinilor conştienţi de înfierea lor harică, baptismală, şi aflaţi prin urmare, pe calea spre Împărăţia cea veşnică.
Aici sunt evidenţiate viziunile Sfântului Ioan Gură de Aur referitoare la Biserică. În concepţia Sfântului Părinte, Biserica este Plinirea lui Hristos în care se împlineşte voinţa divină din veci hotărâtă şi ascunsă ca taină, necunoscută de neamuri. Urmând conceptelor Sfântului Apostol Pavel, Sfântul Ioan vede Biserica drept Trupul lui Hristos, Zidirea duhovnicească şi Mireasa lui Hristos. Biserica este Trupul lui Hristos nu numai în sensul unei simple asemănări cu organismul uman ci, este Trupul lui Hristos în mod esenţial, real şi ontologic, ca extindere a lui Hristos în umanitate, ca Taină a lui Hristos, în care Hristos este Cap, iar creştinii, mădulare ale Trupului Lui.
De o deosebită importanţă este analiza făcută asupra identificării Bisericii cu firea omenească, aşa cum reiese din cuvântul exegetic al Sfântului Ioan Gură de Aur. Asumarea firii umane de către Fiul lui Dumnezeu prin întrupare este înfăţişată ca «mare taină a nunţii», în care Hristos, ca Mire Ales, ia ca mireasă firea omenească pătată şi înrobită de păcat şi, de vreme ce devine un singur trup şi duh cu ea, o înfăţişează prin Trupul Său «Biserică slăvită, sfântă şi fără de prihană».
Un loc aparte îl reprezintă subcapitolul Unitatea în Hristos a Bisericii. Taina prin excelenţă a unităţii Bisericii este Sfânta Euharistie, în care, pe de o parte, se face anamneza jertfei unice mântuitoare a lui Hristos, iar pe de altă parte, se realizează împărtăşirea cu Trupul şi Sângele lui Hristos, prin care, cei ce se cuminecă se unesc deplin în Hristos, atât între ei, cât şi toţi laolaltă cu Hristos. Este demn de remarcat că unirea ipostatică a celor două firi în Persoana Fiului lui Dumnezeu Întrupat este considerată prototip, bază şi început al unirii care se realizează între credincios şi Hristos Euharistic. Unirea lui Hristos cu cel ce se împărtăşeşte din Trupul şi Sângele Lui este tot atât de autentică şi reală cât de autentică şi reală este şi unirea firii dumnezeieşti cu cea omenească în Persoana lui Hristos.
Un alt element de referinţă al unităţii Bisericii îl reprezintă unitatea de credinţă a membrilor ei.
Sunt abordate, de asemenea, problemele referitoare la patimile, păcatele, ereziile, schismele şi la celelalte elemente care constituie pericole pentru unitatea Bisericii, atât din interiorul cât şi din exteriorul ei.
Un loc important îl ocupă tratarea subiectului despre unitatea în Hristos a creştinilor ortodocşi şi atitudinea lor faţă de eterodocşi, văzută din perspectiva Sfântului Ioan Gură de Aur.
Botezul este Taina prin care se realizează înfierea duhovnicească a membrilor Bisericii şi totodată, Taina în care cel botezat primeşte darurile duhovniceşti ale Bisericii lui Hristos drept arvună şi garanţie a nebănuitelor, nestricăcioaselor şi nesfârşitelor daruri, care se împărtăşesc deplin în viaţa veşnică.
De o deosebită profunzime pentru teologia spiritualităţii ortodoxe este ultimul subcapitol al lucrării, intitulat: Taina prezenţei lui Hristos în viaţa creştinilor – «nădejdea slavei». Taina prezenţei lui Hristos în viaţa creştinilor reprezintă nădejdea slavei, deoarece numai în Hristos omul are posibilitatea participării şi împărtăşirii din slava veşnică a Împărăţiei lui Dumnezeu, care începe de pe pământ în sânul Bisericii şi se extinde în veşnicie. Aşadar, în viaţa duhovnicească a creştinilor, care este viaţa în Hristos, se identifică punctul culminant al Tainei lui Hristos. În comuniunea Trupului Bisericii, fiecare mădular al ei are posibilitatea să experimenteze Taina lui Hristos. Când creştinul trăieşte unit cu Hristos, trăieşte întru dragostea Lui, viază în Hristos şi Hristos viază întru el, atunci se împărtăşeşte şi se bucură de Taina lui Hristos în viaţa lui.
Prin urmare, aşa cum conchide autorul, «Taina lui Hristos» este taină care poate fi cercetată, poate fi înţeleasă în parte, poate fi experimentată şi trăită, dar niciodată epuizată, întrucât este experienţa vieţii în Hristos şi cu Hristos, este viaţa cea fără de sfârşit, este Persoană, este Însuşi Dumnezeu-Omul Iisus Hristos, Viaţa noastră.
Aşteptăm ca părintele Iulian Eni, doctor în teologie în Grecia, la Tesalonic, să traducă în limba română teza sa, pentru ca munca să-i poată fi apreciată de cât mai mulţi iubitori de spiritualitate patristică, de dogmatică şi de exegeză biblică, şi mai ales, de cei ce tind să-i urmeze lui Hristos, trăind eclezial taina prezenţei Lui sfinţitoare.
Dr. Gina Luminiţa Scarlat,
Departamentul teologic al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi