I. În primul semestru al anului 2023 va fi tratată tema: „Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice“, care va fi prezentată astfel:
1. Forme ale pastorației și/sau cinstirii persoanelor vârstnice în Sfânta Scriptură:
a. Porunca cinstirii părinților (Ieșirea 20, 12; Deuteronom 5, 16; Ecclesiast 3, 3‑8; 7, 28; Matei 19, 19; Marcu 7, 10);
b. Dumnezeu ocrotește și binecuvântează persoanele în vârstă (Facerea 18, 11‑13; Levitic 19, 32; Deuteronom 28, 50);
c. Chipuri de persoane în vârstă care s‑au remarcat, în Sfânta Scriptură, ca exemple de viețuire creștină (prorocița Ana, dreptul Simeon, preotul Zaharia etc.);
d. Bătrânețea, vârstă a înțelepciunii (Iov 12, 12; Pilde 16, 31; Cartea lui Solomon 4, 9; Ecclesiast 8, 9);
e. Bătrânii, în calitate de sfătuitori ai comunității. „Datina bătrânilor“ (Iezechiel 8, 11; Ecclesiast 25, 7‑8; Matei 15, 2; Marcu 7, 3, 5);
f. Calitățile persoanelor în vârstă (Tit 2, 2‑3);
g.Tinerii sunt educați să îi cinstească pe cei în vârstă (Pilde 22, 6; 23, 22; Ecclesiast 6, 35; 8, 6).
2. Repere privind pastorația persoanelor vârstnice în viața Bisericii:
a. Despre respectul datorat persoanelor în vârstă în literatura patristică;
b. Biserica este universală, pentru tot omul care este în lume (In. 1, 9), tânăr sau bătrân;
c. Fenomenul de „îmbătrânire“ a populației, o provocare pastorală și misionară în viața Bisericii;
d. Forme concrete de pastorație a persoanelor vârstnice în istoria Bisericii: azilele de bătrâni, centrele de ocrotire, spitale etc.;
e. 1 octombrie – Ziua internațională a persoanelor vârstnice.
3. Parohia, familia și persoanele vârstnice:
a. Rugăciunile pentru sănătatea persoanelor în vârstă;
b. Activități social‑filantropice orientate către sprijinirea persoanelor vulnerabile, în special a vârstnicilor părăsiți sau a celor care se află în situații dificile;
c. Pastorația vârstnicilor din scaunul de Spovedanie;
d. Educația și formarea tinerilor în direcția responsabilizării, cinstirii și respectării persoanelor în vârstă;
e. Rolul experienței bătrânilor în viața parohiei;
f. Conlucrarea preotului paroh cu specialiști (medici, psihologi, asistenței sociali, autorități etc.) în scopul ajutorării persoanelor vârstnice;
g. Preocuparea pentru interesele vârstnicului. Respectul față de drepturile fundamentale și demnitatea persoanei în vârstă.
4. Realități și provocări actuale privind pastorația persoanelor vârstnice:
a. Marginalizarea persoanelor vârstnice și excluziunea socială a acestora;
b. Vârsta a treia, o perioadă amenințată de singurătate. Exodul tinerilor;
c. Violența fizică și psihică asupra persoanelor vârstnice;
d. Nevoia de asistență continuă a persoanelor vârstnice. Provocarea oferită de asistența instituționalizată;
e. Formarea și educația tinerilor în direcția ocrotirii și ajutorării persoanelor vârstnice;
f. Eutanasia, formă de necinstire a persoanelor vârstnice.
II. În al doilea semestru al anului 2023 va fi tratată tema: „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“, care va fi prezentată astfel:
1. Despre cântarea religioasă în Sfânta Scriptură:
a. Psalmii și rolul acestora în cadrul cultului liturgic și celelalte cântări biblice vechi‑testamentare;
b. Muzica, formă de slăvire a lui Dumnezeu (Psalmi 32, 2; 42, 5; 2 Cronici 5, 13);
c. Exemple de imne creștine nou‑testamentare: cântarea Maicii Domnului (Luca 1, 46‑55), cântarea îngerilor în noaptea Nașterii Mântuitorului (Luca 2, 14), cântarea dreptului Simeon (Luca 2, 9) etc.;
d. Cântarea religioasă și rolul acesteia în cadrul primelor comunități creștine (Matei 26, 30; Efeseni 5, 19; Coloseni 3, 16);
e. Chipuri de melozi în cărțile Sfintei Scripturi (Moise, psalmistul David, regele Solomon etc.).
2. Importanța cântului liturgic potrivit Sfintei Tradiții ortodoxe. Chipuri de imnografi creștini:
a. Imnografia și imnologia creștină, forme de păstrare și de transmitere a dreptei credințe;
b. Influența culturii grecești asupra dezvoltării muzicii psaltice;
c. Imnurile creștine ca formă de exprimare a adevărului revelat, în literatura patristică;
d. Repere canonice cu privire la muzica bisericească (canoanele 65 și 69 apostolice; canonul 76 IV Ecumenic; canonul 75 Trulan, canoanele 2 și 14 VII Ecumenic; canonul 15 Laodiceea);
e. Introducerea celor opt ehuri în cultul Bisericii. Sfântul Ambrozie al Mediolanului († 397), Sfântul Grigorie Dialogul († 604), Carol cel Mare (742‑814);
f. Sfântul Roman Melodul (sec. VI‑VII), imnograf al Bisericii Ortodoxe;
g. Sfântul Andrei Cretanul († 740), important autor creștin de canoane liturgice;
h. Sfântul Ioan Damaschinul († 749), reformator al muzicii bizantine și sistematizator al Octoihului;
i. Sfântul Teodor Studitul († 826) și Sfântul Iosif Imnograful († 883), prolifici scriitori de cântări bisericești;
j. Contribuția Sfântului Ioan Cucuzel († 1360) la înfrumusețarea muzicii psaltice;
k. Alte chipuri de imnografi creștini care și‑au adus contribuția la înfrumusețarea și promovarea muzicii psaltice;
l. „Vechea sistimă“ și „noua sistimă“ sau muzica hrisantică. Reforma înfăptuită de către Chrisant, mitropolitul de Prusa († 1843), Hurmuz Hartofilax († 1840) şi Grigorie Protopsaltul sau Levitul († 1822) la începutul secolului al XIX‑lea.
3. Despre importanța muzicii psaltice în cultul și activitatea Bisericii Ortodoxe Române:
a. Începuturile cântării bizantine în spațiul creștin românesc;
b. Școli de muzică bisericească în perioada medievală (ex. Școala de la mănăstirea Cozia: Filothei Monahul – autorul pripelelor, Școala muzicală de la Putna);
c. Procesul de românire a muzicii bizantine. Prima lucrare de muzică în limba română: Psaltichia românească a lui Filothei sin Agăi Jipei (1713);
d. Școala muzicală de la Mănăstirea Neamț. Activitatea lui Iosif Protopsaltul și a ucenicului acestuia, Visarion Ieromonahul;
e. Reforma hrisantică în spațiul ortodox românesc (sec. XIX); Petru Emanuil Efesiu și predarea noii metode muzicale hrisantice în Școala de la biserica „Sfântul Nicolae‑Șelari“ din București; transmiterea datelor reformei hrisantice la Iași;
f. Învățământul muzical în Biserica Ortodoxă Română de la începuturi și până la reforma hrisantică;
g. Învățământul muzical bisericesc în Biserica Ortodoxă Română în secolele XIX‑XX;
h. Cântarea bisericească de tradiție bizantină din Transilvania, Banat, Basarabia și Bucovina. Similitudini și distincții. Particularități ale stilurilor muzicale locale;
i. Muzica psaltică și muzica lineară în Biserica Ortodoxă Română. Decretul nr. 101/1865 privind introducerea cântării corale în Biserica Ortodoxă Română;
j. Muzica bisericească în Biserica Ortodoxă Română, între artă religioasă și rugăciune;
k. Cântarea bisericească, cea mai sublimă formă de exprimare a credinței poporului român, formă de consolidare a unității creștine și de apărare a dreptei credințe strămoșești;
l. Pastorație și misiune eclesială prin intermediul muzicii bisericești;
m. Regulamente bisericești și hotărâri sinodale cu privire la muzica bisericească.
4. Compozitori și psalți români care au contribuit la românirea și dezvoltarea muzicii psaltice liturgice:
a. Filotei sin Agăi Jipei, „ctitor“ al românizării cântărilor bisericești;
b. Șerban, Protopsaltul Țării Românești, Ioan sin Radului Duma Brașoveanu, Mihalache Moldovlahul și alți psalți și cărturari care au contribuit la răspândirea muzicii psaltice în spațiul românesc, până în veacul al XIX‑lea;
c. Continuarea procesului de românizare a cântărilor bisericești începând cu secolul al XIX‑lea (Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu, Gavriil Musicescu și transcrierea cântărilor de strană în notație liniară, Ioan Popescu-Pasărea și alți compozitori și psalți români cu o contribuție importantă la înfrumusețarea muzicii bisericești românești);
d. Uniformizarea cântării bisericești în Biserica Ortodoxă Română;
ve. Direcții și perspective în muzica bisericească românească actuală.
5. Cântarea corală în Biserica Ortodoxă Română de la adoptarea ei și până astăzi.
a. Compozitori de seamă: Gavriil Musicescu, Alexandru Podoleanu, Ion Vidu, Timotei Popovici, Mihail Berezovschi, D. G. Kiriac, Gh. Cucu, Ioan D. Chirescu, Nicolae Lungu, Ioan Brie, Paul Constantinescu etc.;
b. Coruri armonico‑polifonice reprezentative în Biserica Ortodoxă Română;
c. Cântarea corală armonico‑polifonică în instituțiile de învățământ ale Bisericii Ortodoxe Române (seminare teologice și facultăți de teologie);
d. Stiluri componistice în cântarea corală.
III. Centrul de Presă Basilica al Patriarhiei Române (Radio Trinitas, Trinitas TV, Ziarul Lumina) va realiza programe și emisiuni, filme documentare, materiale publicistice etc. pentru promovarea, în anul 2023, a „Anului omagial al pastorației persoanelor vârstnice“ și a „Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“ în Patriarhia Română. În acest scop, se va solicita colaborarea Centrelor eparhiale pentru identificarea celor mai relevante mărturii, texte, manuscrise, însemnări, declarații reprezentative, inițiative practice sau evenimente dedicate celor două teme, omagială și comemorativă, ale anului 2023.
IV. Realizarea de studii, comentarii, monografii și cărți de reflecție cu conținut biblico‑patristic, moral, liturgic, catehetic, pastoral, social‑filantropic, ecumenic, cultural‑educativ și istoric pentru prezentarea „Anului omagial al pastorației persoanelor vârstnice“ și a „Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“ în Patriarhia Română. Toate aceste lucrări vor respecta cadrele tematice prezentate la paragrafele I și II și vor fi tipărite în publicațiile bisericești centrale și eparhiale, în volume și monografii editate de tipografiile Patriarhiei Române și de cele ale Centrelor eparhiale.
V. La nivelul Patriarhiei Române, va fi organizat un Simpozion internațional, cu invitați din celelalte Biserici Ortodoxe surori, dedicat temei: „2023 – Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice“.
VI. La nivelul eparhiilor și al instituțiilor de învățământ teologic se vor organiza dezbateri, colocvii și seminarii pe tema: „2023 – Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice“.
VII. Patriarhia Română va organiza un Simpozion internațional, cu invitați din celelalte Biserici Ortodoxe surori, dedicat temei „2023 – Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“, precum și dezbateri, colocvii și seminarii, în eparhii și instituțiile de învățământ teologic, cu privire la rolul imnografilor și cântăreților bisericești (psalți) în viața Bisericii.
VIII. În cursul anul 2023, în Biserica Ortodoxă Română vor fi organizate activități practice, concerte și simpozioane, întâlniri, expoziții, mărturii, evocări privind formele de manifestare ale pastorației persoanelor vârstnice și importanța imnografilor și cântăreților bisericești (psalți) în slujirea Bisericii.
IX. Ca parte a programului‑cadru, la Conferința pastoral‑misionară semestrială din primăvara anului 2023 se va trata tema „2023 – Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful I, iar la Conferința pastoral‑misionară semestrială din toamna anului 2023 se va trata tema „2023 – „Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“ în Patriarhia Română, în cadrele prezentate la paragraful II, cu posibilitatea aprofundării acestora și la conferințele preoțești administrative lunare, pe care le va stabili fiecare eparhie, precum și în cadrul cercurilor pastorale.
X. În luna octombrie din anul 2023, la Palatul Patriarhiei, se va organiza o ședință solemnă a Sfântului Sinod cu tema „2023 – Anul omagial al pastorației persoanelor vârstnice și Anul comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)“, în Patriarhia Română.I