În perioada 3-4 octombrie 2019, în Sala de expoziţii temporare Sergiu Dumitrescu din cadrul Muzeului Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos, a avut loc a IV‑a ediţie a Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice „Restitutio es“.
Evenimentul a fost organizat în parteneriat cu Universitatea Dunărea de Jos ‑ Galaţi şi s‑a adresat specialiştilor atestaţi sau în formare, care activează în domeniul conservării şi restaurării bunurilor culturale de patrimoniu mobil şi imobil ‑ studenţi, specialişti, profesori şi experţi.
În deschiderea Sesiunii de Comunicări, Chiriarhul Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian, a adresat un cuvânt de binecuvântare şi de bun venit, subliniind importanţa unor astfel de manifestări ştiinţifice. La întâlnire au participat reprezentanţi din ţară, de la Muzeul Bucovinei ‑ Suceava, Muzeul Naţional Cotroceni, Centrul de Pregătire pentru Patrimoniu „Constantin Brâncoveanu“ din Bucureşti, Muzeul Brăilei „Carol I“, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea“ ‑ Galaţi, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul „Teodor Cincu“ din Tecuci, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos ‑ Galaţi.
În prima zi, au fost prezentate, în format power‑point, lucrări de cercetare ştiinţifică, de conservare preventivă sau aplicată, precum şi de restaurare. Temele abordate au fost diverse, dintre care reţinem: Restaurarea unui volum de carte din secolul al XVIII‑lea cu recuperarea integrală a învelitorii din piele – Valerica CHITIC; Restaurarea unui volum de carte veche, în urma unei intervenţii neprofesionale – Îndreptarea Legii, Târgovişte 1652 ‑ Paula Gânju (Muzeul Eparhial din Galaţi); Restaurarea unui volum de carte, tipărit în secolul XX – Adriana Popa (Muzeul de Istorie „Paul Păltănea“ ‑ Galaţi), Analiză comparativă pentru stabilirea autenticităţii unui volum de carte – PRIVEGHER, 1848‑ Gabriel Pletea, expert restaurator carte Centrul pentru Patrimoniu al Patriarhiei, Portretul lui Barbu Catargiu de Theodor Aman ‑ Emanuela Enache, Muzeul Brăileai „Carol I“, Intervenţii de restaurare pentru recuperarea imaginii originale – Marian Haivaniuc (Muzeul Eparhial din Galaţi), Degradări majore ale stratului pictural – Elena Panaite, Muzeul Eparhial din Galaţi, Icoane repictate ‑ Georgiana Sidoriuc, expert restaurator, Observaţii la proiectul în derulare de la Mănăstirea Probota, Paula Vartolomei, restaurator pictură murală, Muzeul Bucovinei ‑ Suceava, Fragmente de frescă provenite din săpături arheologice. Studiu de caz – Cetatea de Scaun a Sucevei, Natalia Sandu Dănilă, Muzeul Bucovinei ‑ Suceava, Restaurarea unor piese provenind din şantierul bisericii Sf. Nicolae Galaţi, punctul Protoierie – Corneliu Moraru, expert restaurator metale, Muzeul de Istoie „Paul Păltănea“ ‑ Galaţi, Acţiuni principale privind conservarea şi restaurarea icoanei, Georges Vîrgolici, Muzeul Eparhial din Galaţi, Dispozitive pentru monitorizarea parametrilor de microclimat adecvate pentru muzee – criterii de selecţie, Lidia‑Ioana Ilea, Muzeul Naţional Cotroceni.
Toate lucrările susţinute vor fi publicate în Albumul dedicat Sesiunii ‑ Restitutio es, ediţia a IV‑a, 2019.
În a doua zi a fost organizat un itinerar documentar în eparhia Dunării de Jos, unde au fost vizitate Muzeul de Istorie „Teodor Cincu“ din Tecuci, Catedrala din Tecuci, Biserica „Banu“ – Nicoreşti, Mănăstirea Buciumeni. S‑au făcut aprecieri de specialitate privind protecţia patrimoniului, valorificarea acestuia, modalităţile de etalare a obiectelor expuse în muzeele vizitate şi condiţiile de microclimat. Excursul documentar s‑a încheiat cu o agapă la Mănăstirea Buciumeni, urmată de discuţii pe teme de specialitate, însoţite de concluziile pe marginea tematicii în atenţia restauratorilor.
Specialiştii din întreaga ţară, care au prezentat în format power‑point, lucrări ştiinţifice având ca temă problemele întâlnite în timpul lucrărilor de restaurare, materiale şi metodologii folosite, dar şi rezultatul unor cercetări de laborator au primit odată cu mapele de prezentare ale sesiunii şi un chestionar de evaluare a evenimentului. S‑au desprins următoarele concluzii:
Majoritatea participanţilor au acordat nota maximă la întrebările privind calitatea sesiunii, relevanţa subiectelor abordate şi organizarea din punct de vedere logistic; toţi invitaţii au apreciat utilitatea acestei întâlniri pentru activitatea lor profesională, subliniind interesul pentru temele prezentate, recunoscând şi apreciind nivelul profesional al celorlalţi invitaţi.
De asemenea, unii dintre participanţi şi‑au exprimat dorinţa ca timpul atribuit prezentărilor, discuţiilor şi comentariilor de final să fie mai mare; a fost recomandată o diversificare în ceea ce priveşte prezentarea materialelor de suport prin invitarea unor specialişti din domeniul restaurării pietrei, sticlei şi porţelanului, ştiinţă şi tehnică etc.
Pr. Cosmin Ilie