Întâlnirea preoţilor capelani din sistemul penitenciar românesc: ,,Mai ales cei tineri au nevoie de noi!”

În cadrul Proiectului POSDRU/165/6.2s/141062 ,,Parteneriat pentru Reintegrare şi Incluziune Socială a Oamenilor în Nevoie (PRISON)”, implementat de Penitenciarul Botoşani în parteneriat cu Penitenciarele PoartaAlbă, Codlea şi Giurgiu, în perioada 1-4 septembrie 2015, în localitatea Poiana Braşov, preoţii capelani din sistemul penitenciar românesc s-au întrunit în sesiune de şedinţe de lucru pentru redactarea „Ghidului de Terapie Duhovnicească în Adicţiile de Alcool, Droguri şi Pentru Prevenirea Riscului de Suicid în Rândul Populaţiei Penitenciare”, dar şi stabilirea şi implementarea unor programe, proceduri şi metode de bune practice cu aplicabilitate în toate unităţile penitenciare, vizând reintegrarea socială a persoanelor private temporar de libertate. Acest ghid va fi publicat şi distribuit împreună cu „Ghidul Consilierii Psihologice” şi „Ghidul Asistentului Social”, în toate unităţile penitenciar din România.

Preoţi capelani – particpanţi la şedinţă

„Sinuciderea adolescenţilor este un fenomen în creştere şi constituie a doua cauză a mortalităţii tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, ţinând cont numai de sinuciderile declarate oficial. Suicidul în rândul adolescenţilor denotă prezenţa unei nelinişti profunde, este un strigăt de suferinţă, de disperare şi de ajutor. Dificultatea de a face faţă dezamăgirilor, conflictelor, golului interior, spiritual, lipsei de idealuri şi de planuri în viaţă, îi determină pe unii tineri să perceapă viaţa ca insuportabilă. Factorii care determină tentativa de sinucidere în rândul adolescenţilor sunt: consumul de alcool şi drogurile, depresia, impulsivitatea, furia, supărarea, frustrările, anxietăţile. Lipsa de comunicare, gândul că nimeni nu-l înţelege, eşecurile repetate, îl izolează pe tânăr şi mai mult de societate şi realitate. Instinctul agresiv creşte, iar instinctul de moarte ajunge şi el la o dezvoltare maximă. Aici intervine momentul în care decade moral, în care vrea ca totul să se termine.

Tinerii au nevoie de sens. Avem nevoie de tineri, căci fără de ei nu avem niciun rost ca neam, ca existenţă înaintea lui Dumnezeu. Nu avem dreptul să nu ne gândim la cel de lângă noi, dar mai ales la cel ce nu mai este lângă noi. Iar tânărul acestui timp nu mai este cu noi! Este plecat într-o lume în care fiecare din noi l-a exilat prin nepăsarea, prin trădarea sau prin micimea noastră. Şi cu fiecare dintre aceşti tineri a plecat şi Hristos. Poate că, de fapt, noi suntem cei singuri şi fără de sens. Tinerii măcar caută ceva sau pe Cineva. Noi, cei mulţi şi indiferenţi, nu mai vrem nimic. Nici măcar mântuirea aproapelui, adică propria noastră mântuire.” (Monahul Paulin, fragment din Introducerea cărţii „Rugăciuni către tineri”).

Toate aceste persoane sunt copleşite de disperare. Acest fenomen este des întâlnit în mediul penitenciar.

De aceea era necesară redactarea acestui ghid, de către preoţii capelani angajaţi în  sistemul penitenciar românesc, cunoscători ai fenomenului, pentru a fi de folos preoţilor care desfăşoară activităţi moral-religioase de voluntariat ori pe bază de contract în unităţile penitenciar.

Preot capelan Sorin Pleşca