ÎPS Gherasim Cristea. Date biografice

11687_p189asf15gf71132nfb1iuneunaÎnaltpreasfinţitul Părinte Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului s-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului din judeţul Ialomiţa.

În anul 1934, a fost primit ca frate la Mănăstirea Cernica din apropierea Bucureştilor, apoi a urmat cursurile seminarului monahal al acestui aşezământ monastic şi ale seminarului „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942. În anul 1948 a fost declarat licenţiat în Teologie la Institutul Teologic de grad universitar din Bucureşti.

În anul 1937 a fost tuns în monahism, iar apoi hirotonit preot. După ce a slujit ca preot la mănăstirea Antim din Bucureşti timp de nouă ani, în anul 1952 a fost numit stareţ al mănăstirii Căldăruşani, renumita ctitorie a domnitorului Matei Vodă Basarab din secolul al XVII-lea.

În anul 1970, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ales Arhiereu vicar al Eparhiei Dunării de Jos, cu titulatura de ,,Constănţeanul”. În acea perioadă a comunismului ateist, în anul 1971, a contribuit la descoperirea moaştelor celor patru martiri de la Niculiţel, Zoticos, Attalos, Kamasis şi Filippos (sec. IV), pe care le-a aşezat spre închinare la mănăstirea Cocoş din judeţul Tulcea, unde se află şi astăzi.

În anul 1975, Sfântul Sinod l-a ales Arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de ,,Piteşteanul”, iar în ziua de 30 septembrie 1984, a fost ales Episcop titular al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, de Colegiul Electoral al Bisericii Ortodoxe Române.

În ședința de lucru din 18-19 iunie 2009, Sfântul Sinod a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de Arhiepiscopie şi a Preasfințitului Părinte Gherasim la rangul de Arhiepiscop al Râmnicului.

În plan administrativ-gospodăresc, Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim al Râmnicului a consolidat şi restaurat numeroase biserici din eparhie, precum şi mănăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surpatele şi schiturile Ostrov, Cornet, Iezer etc.

În ultimii ani, prin purtarea sa de grijă a fost construit Centrul cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi o cantină socială, la sediul administrativ al Arhiepiscopiei Râmnicului.

ÎPS Arhiepiscop Gherasim lângă mormântul părintelui său duhovnicesc - Episcopul Chesarie Păunescu din Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi
ÎPS Arhiepiscop Gherasim lângă mormântul părintelui său duhovnicesc - Episcopul Chesarie Păunescu din Catedrala Arhiepiscopală din Galaţi

A participat ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române la simpozioane şi întruniri teologice în străinătate şi este autorul a numeroase articole, studii şi cărţi dintre care menţionăm: „Războiul de Independenţă în documentele Episcopiei Râmnicului şi Argeşului” (1977),  „Istoria Mănăstirii Govora” (1995), „Istoria Mănăstirii Căldăruşani” (1997), „Viaţa Sfântului Martir Constantin-Vodă Brâncoveanu şi a celor împreună-pătimitori cu dânsul” (2001), „Istoria Mănăstirii Hurezi” (2003) etc.


,,Pentru adevăratul credincios, rugăciunea este tot aşa de necesară ca şi respiraţia. Omul este conştient că pe ploan spiritual nu se poate împlini prin puterile proprii, de aceea cere ajutorul lui Dumnezeu.

Rugăciunea, îaninte de toate, este un dar al bunătăţii divine, un privilegiu acordat omului de a intra în vorbire cu însuşi Creatorul său, cu Dumnezeu. (…)

Rugăciunea şi luarea aminte sau trezvia sunt legate între ele ca sufletul cu trupul, lipsind una nu poate să stea nic alta. Unirea lor se face astfel: întâi trezvia sau luarea aminte se opun păcatului, ca un străjuitor, în urma ei rugăciunea desfiinţează şi şterge gândurile rele. Acestea sunt poarta vieţii şi a morţii: luarea minte şi rugăciunea!”

ÎPS Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului